Conținut
Cel mai probabil ați deschis acest newsletter de pe telefon, un telefon în care aveți un wallet pe care îl folosiți pentru a vă stoca bilete de avion și carduri bancare.
La fel de probabil este că azi ați dat scroll pe social media, că ați folosit o aplicație a unei bănci, că pe toate acestea aveți conturi pentru crearea și validarea cărora ați folosit detalii personale, pentru unele chiar poze de pe buletin și înregistrări video ale feței.
Probabil vă întrebați care este legătura între cele două. Ei bine, numitorul comun este identitatea electronică. Cine suntem și cum dovedim asta? Este destul de intuitiv să răspundem că, offline, prezentăm buletinul. Dar online?
Am aruncat un ochi în aplicația Passwords a telefonului meu, am 314 de parole de conturi salvate, platforme care dețin, sub o formă sau alta, date personale despre mine, unele pe site-uri ale unor instituții publice, altele private.
Cum ar fi să ai acces la orice pe internet printr-o singură portiță digitală? Deși, într-adevăr, suntem departe de acest scenariu, suntem aproape de alt scenariu (aproape la fel de bun, dacă mă întrebați pe mine): să poți să ai acces, cu un singur mecanism, la servicii publice din România și UE, plus la unele servicii private pentru care e necesară autentificare sigură.
În momentul de față, România construiește elementele indispensabile pentru servicii publice electronice, unul dintre aceste elemente fiind identitatea digitală.
Drumul spre identitate electronică pentru toți românii
În momentul de față există două soluții de identitate electronică furnizate de statul român, care oferă acces la servicii publice electronice: ROeID (din 2023) și cea asociată cărții electronice de identitate (din 2025), care sunt subutilizate. România e pe ultimele locuri din UE la folosirea eID, potrivit unor cifre ale Comisiei Europene din 2025.
Identificarea electronică (eID) este procesul de utilizare a datelor de identificare a persoanelor în format electronic, reprezentând în mod unic fie o persoană fizică sau juridică, fie o persoană fizică care reprezintă o persoană juridică, în timp ce autentificarea este un proces electronic care permite confirmarea acestei identificări sau a originii și integrității unor date în format electronic
Până la finalul anului, România trebuie să ofere cel puțin un wallet cu care persoanele să se poată identifica și autentifica atât pentru a accesa servicii publice cât și private și unul dintre modelele pe care România l-ar putea implementa este cel bazat pe cartea electronică de identitate, urmând exemplul Franței.
Videoul de mai jos explică mai clar identificarea prin wallet:
Arhitectura modelului francez este construită în jurul conceptului de „identitate pivot”, identitatea digitală derivată direct din cartea de identitate fizică este nucleul portofelului digital și, în jurul acestei identități de bază, sunt atașate alte carduri digitale asociate activităților cetățeanului (de exemplu, permisul de conducere).
Cum se poate utiliza?
Utilizarea online, prin integrarea cu FranceConnect și FranceConnect+, care permite accesul la servicii publice electronice și, în anumite cazuri, crearea de conturi în aplicații publice (de exemplu, în domeniul sănătății).
Utilizarea față în față, unde identitatea poate fi prezentată printr-un cod QR, inclusiv în absența conexiunii la rețea, pentru situații precum controlul în tren sau verificările efectuate de autorități.
Dovada de identitate „de unică folosință”, generată sub forma unui fișier PDF, destinată înlocuirii copiilor de acte de identitate.
În aceeași direcție, pentru a exploata potențialul cărții electronice de identitate, România trebuie să se asigure că acest document nu este folosit doar pentru identificarea fizică.
Literatura academică pe tema adopției serviciilor electronice identifică o serie de factori decisivi în direcția adopției identității electronice (strânși legați, în România, de adopția cărții electronice de identitate):
De ce este important să avem identitate electronică furnizată de stat, de unde pornim, cum stăm în momentul de față și cum creștem adopția eID în România, discutăm într-o versiune de lucru a unui paper:
Alte ediții de newsletter pe subiecte conexe
Grafice și cifre
Nivelul accesului la internet în rândul românilor se apropie de 100%.
Comisia Europeană, Digital economy and society statistics - households and individuals (2025)
În ciuda acestui fapt, suntem pe ultimul loc la interacțiunea electronică cu autoritățile publice.
Comisia Europeană, Digital economy and society statistics - households and individuals (2025)
Rapoarte și studii
Guvernul lansează platforma „Fără hârtie”: Cetățenii pot semnala online birocrația și procedurile greoaie. (Digi24)
România are unul dintre cele mai scăzute ritmuri de implementare a digitalizării și AI din UE. (Digitalio)
Piața IT din România în 2026: Doar 5% dintre companii folosesc AI. (News24)
Granturi PNRR pentru digitalizare IMM: Ordin 2026 de modificare a ghidului, la finanțările de câte 20.000-100.000 EUR. (Jurnal de Știri)
Integrare.ai: 2026 marchează trecerea de la experimente la „angajați digitali” în companiile din România. (Forbes România)
INTERVIU Robert Berza (Edge Institute): „La digitalizare, România are un scor de neprezentare. Trebuie să încetăm să mai căutăm probleme la soluții” (G4Media)
România încă nu e pregătită să intre în etapa Industry 5.0: ce riscă afacerile locale (Adevărul)
România și R. Moldova, noi proiecte comune pentru investiții și digitalizare. (Știri.md)
The transatlantic battle over free speech. (Financial Times)
Cloud-ul Guvernamental are doar 9 aplicații migrate din investiția de 550 milioane euro. Risc de pierdere a banilor din PNRR. (Mediafax)
Fără Gmail, Yahoo, Outlook în instituțiile publice. Nu vor mai folosi adrese de e-mail comerciale - primă decizie. (Profit)
De asemenea, vă invităm să urmăriți și cel mai recent episod din podcastul „pOD by Edge Institute”. Veți descoperi o discuție plină de conținut între Diana Oncioiu, jurnalistă Dela0 și Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud, moderată de către jurnalista Amalia Enache. Aceștia vorbesc despre date ca infrastructură invizibilă a încrederii publice, despre transparență în administrația publică și digitalizare la firul ierbii, acolo unde contează cel mai mult pentru comunitățile noastre.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.