Conținut
Ediția de astăzi e despre wallet. Vor urma și altele în acest an, nu doar pentru că în decembrie 2026 toate statele Uniunii Europene trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un European Digital Identity Wallet. Sau pentru că e un produs public strategic care crește eficiența funcționarilor și scade accelerat birocrația. Ci mai ales pentru că e un beneficiu clar pentru cetățeni, care îi înțeleg importanța și îl așteaptă în telefonul lor mobil.
Am ales să publicăm acest articol astăzi, pentru că Guvernul României organizează prima întâlnire serioasă pe tema portofelului digital de o vreme încoace în care aduce la aceeași masă actorii implicați: Vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Irineu Darău, echipe din Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pe de-o parte, respectiv organizații din societatea civilă, reprezentanți ai mediului privat pe de altă parte. Deși România nu pornește de la zero pe acest subiect și vom explica mai jos de ce, acest eveniment de consultare poate fi considerat, cel puțin prin prisma anvergurii, un T0 al comunicării proiectului de către liderii Guvernului.
În fond, deși mai sunt 11 luni până la termenul la care și România s-a angajat să livreze un wallet digital gratuit cetățeanului, ultima informație publică despre stadiul la care suntem este declarația de mai jos, de acum vreo 100 de zile:
E primul semn că România tratează foarte relaxat termenul limită.
Același deadline, puncte de plecare diferite
Înainte să intrăm în detalii despre unde e fiecare țară și de unde poate învăța România, vă recomandăm clipul de mai jos. Sunt 5 minute bine investite pentru a înțelege cât de puternice pot fi beneficiile portofelului digital pentru cetățeni, business-uri și administrație.
Acum, e clar pentru toți că Europa ajunge acolo pe mai multe viteze. Pentru unele țări, 2026 înseamnă rafinarea unor soluții deja folosite zilnic de milioane de oameni. Pentru altele, înseamnă încă o tranziție majoră de la infrastructură la produs public real. Sau de la vorbe la fapte. O privire de ansamblu asupra UE arată că discuția despre wallet-uri nu mai e una pur teoretică.
Clasificare sintetică UE-27
Această hartă publicată de Signicat e parte a unei analize detaliate la nivel de țară și chiar încearcă un verdict: ce țări vor lansa la timp sau au șanse reale. Și cine se luptă măcar cu niște etape în proces și niște statusuri actualizate. Din păcate, capitolul dedicat României are cele mai puține cuvinte, deși nu suntem singuri în plutonul întârziaților.
Regiunea contează mai mult ca reper
Pentru România, comparația cea mai relevantă nu este, cel puțin deocamdată, cu Germania sau Franța, ci cu Europa Centrală și de Est și Balcanii.
În această regiune, se văd deja diferențe clare:
Polonia și Grecia au trecut pragul critic: o variantă actuală de wallet este folosit zilnic, nu doar demonstrat. Există pași de adaptare la cadrul EUDI, însă aceștia sunt mai degrabă tehnici. Azi peste 10 milioane de polonezi și câteva milioane de greci folosesc un portofel digital în relația cu statul.
Cehia și Ungaria construiesc cadrele instituționale și produsele de bază.
România, Bulgaria, Croația și Slovacia au o infrastructură pe care pot construi, dar încă nu au făcut tranziția către un wallet ca serviciu public.
Dacă România vrea să fie printre performerii europeni pe termen mediu, primul obiectiv realist este să fie printre cei mai coerenți și consecvenți actori din regiune.
Ce au în comun liderii regionali
Privind mai atent la Polonia și Grecia, apar câteva constante, care ne pot fi utile.
În Polonia, mObywatel este folosit de peste 10 milioane de cetățeni și deși au trecut de 20 de servicii publice integrate, cele mai populare funcționalități sunt surprinzător de simple:
ID-ul digital, folosit în situații de zi cu zi;
permisul de conducere, verificabil rapid.
L-am întrebat în această săptămână pe fostul ministru al digitalizării din Polonia, Janusz Cieszyński, prezent în noiembrie la Cotroceni, la Summitul pentru Guvernanță Digitală, cum s-ar măsura succesul acestui proiect în România și ca atare care e obiectivul de atins.
poate nu trebuie tradus la cât de clar și universal este.
a adăugat Janusz Cieszyński
În Grecia, Gov.gr Wallet a devenit o extensie firească a relației dintre cetățean și stat:
documente oficiale accesibile dintr-un singur loc;
utilizare masivă în contexte reale (de la administrație la accesul la evenimente cum sunt meciurile de fotbal);
Kids wallet, lansat in mai și dezvoltat constant cu beneficii adaptate copiilor.
În ambele cazuri, adopția a venit din utilitate imediată, susținută de decizii clare la nivel de guvern și comunicare constantă axată pe beneficiari, mereu cu cetățenii în focus.
România: mai aproape decât pare
România pornește, totuși, dintr-un punct mai bun decât sugerează adesea percepția publică. Avem deja:
Carte Electronică de Identitate (CEI), cu aproape 1,2 milioane de documente emise deja;
O serie de atribute de bază (nume, vârstă, domiciliu, etc.) deja disponibile prin hub-ul MAI și servicii deja digitalizate (ID, cazier) sau în curs de digitalizare (carnet de conducere) în acest an. Pe scurt, o infrastructură solidă la nivelul MAI și al registrelor;
experiență instituțională în identitate și securitate.
Captură din hub-ul MAI, secțiunea eIDentity (informațiile au fost editate)
Aceste elemente formează un ecosistem de identitate funcțional. Pasul următor este transformarea lui într-un ecosistem al portofelului digital orientat către cetățean și către utilizare zilnică.
Bun, ce e de facut acum pentru a accelera
Experiența țărilor care avansează mai rapid arată că progresul nu începe cu interfața sau cu aplicația, ci cu câteva decizii fundamentale, luate devreme. Speranța noastră este că întâlnirea de astăzi, de la Guvern, înseamnă apoi acțiuni concrete în următoarele trei capitole, iar dacă nu, le punctăm aici. Este o listă scurtă de pași absolut necesari fără de care ne vom uita la smartphone-uri fix ca azi: nu vom găsi în ele vreo aplicație utilă care să ne scape de drumurile la ghișeu.
Claritatea guvernanței
Un lead al proiectului numit wallet, dar și roluri bine definite pentru fiecare dintre MAI, ADR, MEDAT, ministere sectoriale, autorități de certificare sau acreditare precum RENAR sau ORNISS etc. Azi, această mapare a celor care vor colabora în proiect nu există. Doar când responsabilitățile sunt explicite, creșterea simultană în viteză și calitate e posibilă.
Asumarea politică a wallet-ului ca instrument de debirocratizare
În țările care avansează, wallet-ul este legat de exemple de eficiență internă și servicii mai simple pentru cetățeni. Această asumare și un efort permanent de comunicare creează tracțiune în tot sistemul public. Iar genul acesta de dialog nu pornește odată cu lansarea. Ci mult înainte. Creează cerere la cetățeni, nu că mai au nevoie de prea multă, dar mai ales pregătește administrația centrală sau locală pentru această transformare reală: să accepte că totul se va schimba. Și că va fi bine.
Cadrul legal pentru documente digitale
Echivalența juridică, acceptarea obligatorie de către instituții și mecanismele clare de verificare dau încredere și funcționarilor, și cetățenilor. Până când vom avea o aplicație în telefon, e sănătos ca documentele sau certificatele pe care aceasta le vor conține sunt deja recunoscute de fiecare instituție și organizație. Azi, dacă mă duc cu telefonul la orice ghișeu din România cu varianta digitală a cărții electronice de identitate îmi este recunoscută? La orice ghișeu, repet. De ce nu? E emisă de Ministerul Afacerilor Interne al României, nu de un club de carte.
La final, o concluzie care e relevantă în orice aspect al vieții: succesul acestui an depinde enorm de cât de inteligent legăm ce există deja.
Țările care vor reuși sunt cele care tratează wallet-ul ca pe un produs public strategic, construit incremental, cu impact vizibil din timp, nu ca un subiect tehnic și rece. Pe scurt: în 2026, wallet-ul trebuie să fie proiectul de țară al României pe tema digitalizare. Are cineva dubii că asta înseamnă “strategic” în acest context? Așteptăm argumente.
2026 este în același timp un termen-limită al lansării. Direcția în care ne mișcăm până atunci va spune mult mai mult decât data în sine.
Alte ediții de newsletter pe subiecte conexe
Grafice și cifre
România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană la rata de utilizare a cărții electronice de identitate.
Sursa: Eurostat, 2025
În România, 96% dintre paginile web ale instituțiilor nu îndeplinesc normele de accesibilitate, în timp ce rata europeană este similară – 93%.
Sursa: Digital Trust Index, 2025
Rapoarte și studii
Portofelul electronic de identitate va fi modificat în 2026 pentru a include cardul de sănătate și diplomele de studii, un demers menit să reducă birocrația și să centralizeze datele cetățenilor într-un singur instrument digital. (Digi24)
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a adoptat un ordin de ministru vizând liberalizarea semnăturii digitale, ordin care cuprinde multiple norme relevante. (Profit)
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va înființa o divizie dedicată criptomonedelor. (Radio România Actualități)
ANAF și-a lansat primul chatbot, „Ana”, menit să ajute cetățenii să consulte obligațiile fiscale și alte chestiuni de interes. (HotNews)
Din cauza lipsei de cititoare, posesorii cărții electronice de identitate nu pot fi în prezent amendați pentru neplata biletelor de călătorie STB. (Digi24)
Un proiect de lege reglementând interzicerea accesului la social media pentru minorii sub vârsta de 15 ani a fost votat în Adunarea Națională a Franței și urmează să ajungă la vot în Senat. (Guardian)
Prim-ministrul spaniol anunță intenția de a interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii sub vârsta de 16 ani. (BBC)
În contextul evoluțiilor recente în relația transatlantică, suveranitatea digitală devine o temă prioritară pe agenda capitalelor europene și, deopotrivă, a instituțiilor Uniunii Europene. (Euractiv)
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.