Demonstrează statului că nu ești mort

Probabil ați văzut recent articole despre aplicația „Ești mort?”, devenită între timp și cea mai descărcată aplicație plătită din China. Aplicația, care se adresează mai ales tinerilor ce trăiesc singuri, a fost construită în jurul unei idei simple: dacă timp de două zile nu confirmi că mai ești în viață, persoana de contact desemnată pentru urgențe primește un mesaj automat.

Oricât de sumbru sau morbid vi se pare că sună denumirea sau conceptul, „Ești mort?” întreabă și statul, mai exact Casa Națională de Pensii Publice, prin acea verificare administrativă pentru „confirmarea existenței”, ca să preluăm limbajul juridic folosit.

Este vorba despre certificatul de viață, pe care pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să-l obțină de la autorități legale de pe teritoriul statului în care se află. În lipsa acestui certificat transmis de două ori pe an, plata pensiei din România este pusă pe pauză. Sigur, lista de autorități include, pe lângă ambasade sau consulate ale României, și autorități locale sau medici, dar elementul-cheie este prezența fizică a pensionarului.

Datele din 2024 arată că România plătește anual în jur de 93.000 de pensii în conturi bancare din străinătate, numărul fiind în creștere față de anii precedenți (68.798 în 2021 și 84.853 în 2022). Putem intui că va continua să crească numărul de persoane care locuiesc în străinătate, dar au dreptul de a primi o pensie de la statul român, în condițiile în care România este de zeci de ani o țară cu emigrație semnificativă, ceea ce se traduce și printr-un bazin tot mai mare de persoane care vor ajunge la vârsta pensionării într-o altă țară decât România.

După un drum fizic la autorități, certificatul se trimite Casei Teritoriale de Pensii prin poștă, fax sau e-mail. Urmează apoi o perioadă de incertitudine: certificatul poate ajunge să fie îngropat într-un sertar (fizic sau electronic), pensionarii trebuie să alerge după un număr de înregistrare și să retrimită certificatul dacă nu primesc numărul. Pe fond, singurul lucru care îi confirmă cetățeanului faptul că s-a primit certificatul este plata pensiei în luna următoare. Fără mirare, unii români s-au trezit fără pensie în cont timp de câteva luni.

În timp ce nu suntem singura țară din lume care a rămas la procedura fizică (o procedură similară are, de pildă, și Regatul Unit dar pensionarii trebuie să o parcurgă doar atunci când le este solicitat acest lucru), nu putem să nu ne uităm și spre alte țări, care au integrat digitalizarea în proces, chiar și parțial.

Digitalizarea parțială a procesului implică deplasarea pensionarului și semnătura fizică, cu transmitere și gestionare online.

În Suedia, spre exemplu, pensionarii primesc prin poștă formularul asociat certificatului de viață, pe care îl pot trimite electronic sau prin poștă după ce a fost semnat de o autoritate sau instituție competentă. În același timp, Suedia are un sistem de schimb automat al certificatelor cu țări în care locuiesc un număr important de pensionari suedezi (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Germania, Polonia și Spania), deci, după obținerea certificatului, acesta este trimis automat.

În Franța, ca alternativă la fluxul complet digital, certificatul completat și semnat de o autoritate locală poate fi scanat/fotografiat și încărcat online în portalul dedicat.

Spania permite pensionarilor care locuiesc în străinătate să confirme existența fizică prin aplicația VIVESS ce folosește recunoaștere facială.

În Franța, aplicația Mon Certificat de Vie a fost dezvoltată pentru obținerea certificatului prin recunoaștere biometrică și poate fi folosită dacă persoana are un pașaport sau carte de identitate emisă de un stat european, Algeria sau Maroc și dacă data de naștere este cunoscută de casa de pensii corespondentă din Franța.

Dacă ne îndreptăm atenția în afara spațiului european, India este un exemplu pertinent. Aplicația Jeevan Pramaan pentru certificatele de viață digitale generate prin autentificare biometrică a fost lansată în 2014. Datele arătă că în 8 ani numărul certificatelor de viață digitale generate a trecut de la 109.751 (2014) la 14.129.489 (2022), adopția aplicației fiind susținută de diferite programe pentru familiarizarea vârstnicilor cu procedura.

CNPP ar putea să dezvolte o aplicație care să permită transmiterea certificatului de viață 100% digital, cu:

Revenind. Ce ne desparte de această viziune? În general, voință, iar la nivel legislativ, completarea Ordinului nr. 874 din 25 iunie 2024 emis de Președintele Casei Naționale de Pensii Publice cu un singur alineat care să prevadă faptul că procedura poate fi realizată și online, prin intermediul unei aplicații pusă la dispoziție de CNPP.

Pentru cei mai puțin familiari cu procedura, ordinele sunt semnate, de regulă, de o singură persoană și nu trec prin circuite complexe de avizare și aprobare, așa cum este cazul propunerilor legislative, ordonanțelor sau hotărârilor de Guvern.

Departe de a fi un efort imens (inclusiv la nivel legislativ și bugetar), digitalizarea obținerii certificatului de viață nu ar mai pune pe drumuri zeci de mii de oameni.

Ca să închei: a devenit un clișeu să spunem că digitalizarea simplifică viața oamenilor. A devenit un clișeu să spunem că digitalizarea înseamnă să nu ne mai deplasăm pentru proceduri care pot fi făcute electronic. Un exemplu simplu, cum este cel al certificatului de viață, ne arată (dacă nu era deja destul de clar) că exact așa e.

Am folosit Lovable și ChatGPT și iată ce a ieșit în câteva minute (output final, cu intervenții minore din partea noastră):

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.