Digitalizarea României, între percepții și realități

Săptămâna trecută, în cadrul primei ediții a Summitului pentru Guvernanță Digitală, evenimentul fanion al Edge Institute, am lansat un studiu dedicat percepțiilor românilor asupra digitalizării. Realizat de către AtlasIntel, am analizat, în acel context, alături de sociologul Barbu Mateescu și autorul Mihnea Măruță principalele sale rezultate. Un contrast puternic reiese din acest studiu: în timp ce optimismul digital al românilor crește exponențial, traiectoria digitală a statului este percepută drept lentă și inconsistentă de către români. Analizăm, în această ediție a newsletterului, percepțiile românilor asupra proiectului digital al României, nevoile, așteptările, îngrijorările, dar și viziunile de viitor ale acestora.

În cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025, Elisabeta Moraru invita participanții din sală la un exercițiu de imaginație cu privire la cum ar arăta România digitală a anului 2035. „[…] o țară în care absolut toată lumea ar trebui să înțeleagă că digitalizarea e o prioritate – și societatea civilă și mediul politic.”, a completat Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului.

Studiile realizate pentru Edge Institute arată că românii sunt tot mai aliniați în privința digitalizării: aproape 73% consideră digitalizarea un lucru foarte bun sau bun, în creștere consistentă față de anul precedent, când procentul era de 59%. Optimismul digital al populației este, așadar, incontestabil. În același timp, 75,8% dintre români cred că România are nevoie de schimbări majore, ceea ce pune în evidență așteptarea publică pentru direcție și coerență. În acest context, miza rămâne ca factorul politic să se alinieze acestor așteptări, digitalizarea fiind parte a unui proces mai amplu de transformare, dincolo de componenta sa strict tehnică.

Ce își doresc românii de la stat când vine vorba de digitalizare? – iată o temă pe marginea căreia se speculează mult în spațiul public. Cetățeanul în centrul transformării digitale a statului implică și nevoia de cunoaștere a percepțiilor asupra serviciilor cu care deja a interacționat, a priorităților mapate, a beneficiilor și inconvenientelor. Edge Institute își propune să aducă mai aproape de decidenții politici nevoile concrete și temerile beneficiarilor serviciilor publice electronice, prin studii de percepție recurente, pe baza cărora se pot contura direcții de acțiune care să reflecte cu adevărat ce își doresc cetățenii.

Prezentăm, în cele ce urmează, cum au evoluat anumite percepții ale românilor cu privire la digitalizare pe baza unui studiu efectuat de Ipsos pentru Edge Institute în 2024 și a unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute în noiembrie 2025.* 

În 2025, 76,4% dintre români au interacționat cu serviciile electronice ale instituțiilor din România, indicând faptul că aceștia și-au putut forma o opinie informată cu privire la acestea. Astfel, 65% evaluează digitalizarea instituțiilor din România ca fiind foarte proastă (25%) și proastă (40%) și doar 10% o consideră foarte bună (3%) sau bună (7%). La polul opus, doar 12% dintre români evaluează digitalizarea firmelor private ca fiind proastă (9%) sau foarte proastă (3%) și 35% ca fiind bună (27%) și foarte bună (8%).

Datele din 2024 arătă că 49% dintre respondenți catalogau ritmul digitalizării instituțiilor statului ca fiind lent, versus doar 23% când era vorba de firme private. În studiul din 2025, 53.9% dintre români considerau că ritmul digitalizării este lent și 30.4% considerau că este foarte lent.

Datele din acest studiu relevă o realitate incontestabilă: statul acționează mult sub potențialul său. Chiar mai mult, în timp ce românii demonstrează o deschidere către digital și petrec timp considerabil în ecosistemul virtual, apelând constant la servicii private în acest spectru, instituțiile nu se conformează acestui ritm. În timp ce 84% dintre români petrec cel puțin 1-2 ore pe telefon, mulți dintre aceștia depășind pragul de 3 ore, statul eșuează în a oferi servicii eficiente în această sferă și, dincolo de asta, în a dezvolta o politică digitală coerentă. De la transparență digitală la combaterea dezinformării, toate aceste problematici sunt lacunar abordate în agenda de politici publice a instituțiilor de resort.

Chiar dacă românii petrec mult timp în spațiul virtual, interacțiunea cu statul în acest ecosistem înregistrează un puternic ecart. În timp de 76.5% dintre români ne spun că au accesat servicii publice electronice, experiența acestora este mult mai complexă. Deficitul de performanță digitală pe care statul îl înregistrează se transpune, astfel, într-o gamă largă de aspecte.

Întrebați cine ar trebui să coordoneze procesele de transformare digitală, românii plasează de departe pe prima poziție prim-ministrul și Guvernul României. 3 din 4 români sunt de părere că aripa guvernamentală a Executivului țării ar trebui să gestioneze politicile și programele de resort, în timp de 4 din 10 români consideră că Parlamentul României deține un rol important în acest demers. Doar 1 din 10 români este de părere că rolul dominant ar trebui să îl exercite sectorul privat, 8.4% atribuind universităților această postură.

În cele din urmă, doar 5.7% dintre români consideră că acest rol revine partidelor politice, iar atribuțiile Președintelui în domeniu sunt evaluate drept dominante de către mai puțin de 3% dintre respondenți. Reiese, astfel, o înțelegere nuanțată a românilor asupra arhitecturii de guvernanță pe care statul ar trebui să o constituie, Guvernul exercitând rolul central în solidificarea acesteia.

65% dintre respondenți evaluează digitalizarea instituțiilor ca fiind deficitară (40%) sau foarte deficitară (25%), în timp ce doar 10% o văd dintr-o perspectivă pozitivă (7%) sau foarte pozitivă (3%). În oglindă, digitalizarea firmelor private arată mult mai bine: doar 12% o evaluează negativ (9% proastă, 3% foarte proastă), iar 35% pozitiv (27% bună, 8% foarte bună). Percepția asupra ritmului confirmă frustrarea: 53.9% consideră că ritmul digitalizării este lent și încă 30.4% îl descriu ca „foarte lent”.

Chiar dacă graficele de pe aceste pagini segmentează fin utilizatorii, non-utilizatorii și diferite categorii socio-demografice, mesajul de fond este același: românii au intrat deja masiv în contact cu serviciile digitale ale statului, dar ceea ce primesc nu se ridică la înălțimea așteptărilor pe care tot ei le formulează foarte coerent. Inclusiv de aici derivă lacune consistente în infrastructura de încredere dintre stat și instituții. Principalele structuri ale administrației centrale sunt principalele vizate de acest fenomen.

Alfabetizarea digitală a românilor este un subiect vast. Competențele sunt „infrastructura invizibilă” a oricărui proiect credibil de transformare digitală. În același timp, în studiile de referință, inclusiv în Raportul de țară privind Deceniul digital al Uniunii Europene, România înregistrează cele mai mici rate ale competențelor digitale de bază în rândul populației sale – un procentaj de doar 27.1%. Noțiunea de „competență digitală” este în sine un subiect de dezbatere.

În timp ce înțelegerea populară a termenului insistă asupra cunoștințelor de operare pe un dispozitiv electronic, competențele digitale presupun mai mult decât atât. Definiția europeană a competențelor digitale, conform cadrului DigComp, reflectă utilizarea sigură, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale pentru învățare, muncă și participare în societate. Acest cadru este structurat în cinci dimensiuni principale: alfabetizarea în domeniul informației și datelor, comunicare și colaborare, creare de conținut digital, securitate și rezolvarea de probleme.

De aici pornim în analiza percepției românilor asupra transformării digitale. Auto-evaluarea acestora de către participanții la sondajul AtlasIntel reflectă o performanță medie de 41%, de 2 din 5 români care își evaluează la nivel intermediar cunoștințele, abilitățile și aptitudinile digitale. Între timp, 1 din 4 români consideră despre sine că utilizează tehnologiile digitale într-o manieră solidă, iar 13.9% sunt încrezători că nivelul propriu de competențe digitale este foarte ridicat.

Între timp, studiul Ipsos lansat în toamna acestui an ilustrează o perspectivă relativ similară. Pe o scară de la 1 la 5, conform studiului, românii consideră că nivelul lor de alfabetizare digitală poate fi evaluat, în medie, la 3.6. Practic, tendința unei auto-evaluări consistente se menține intactă. Un lucru este, astfel, clar: în timp ce românii sunt optimiști digital și, per total, optimiști și cu privire la propria performanță digitală, dezbaterea publică asupra transformării digitale necesită un nou orizont de desfășurare și perspective mult mai nuanțate.

Reducerea birocrației (65.3%), câștigul de timp (50.5%), accesul mai ușor la informații și servicii (48.7%), oferirea posibilității de a lucra de acasă (26.1%) și comunicarea mai bună între instituțiile statului (19.6%) sunt principalele beneficii ale digitalizării identificate și în anul 2025. În anul 2024, topul avantajelor era similar: oferirea posibilității de a lucra de acasă (38%), câștigul de timp (38%), reducerea birocrației (37%), accesul mai ușor și rapid la informații/servicii (36%) și comunicarea mai bună între instituțiile statului (30%).

Digitalizarea este asociată, într-o mare măsură, cu posibilitatea de a trimite cereri și de a rezolva lucruri exclusiv online (fără ghișeu) în relația cu instituțiile (68.7%), pentru ca cetățenii să nu mai fie curieri gratis pentru instituțiile statului (61.4%), inclusiv prin eliminarea necesității de a obține adeverințe pentru documente ce ar putea fi obținute automat datorită interoperabilității bazelor de date (57.1%) și a publicării online a unora dintre informațiile deținute de instituții (53.2%). Pentru 45.7% dintre români, digitalizarea înseamnă și o aplicație de mobil pentru cetățeni, pusă la dispoziție de fiecare instituție, semnătură electronică calificată pentru cetățeni și firme (43%), dar și site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36.2%).

De cealaltă parte, îngrijorările românilor se orientează în jurul următoarelor teme: pe primul loc, la egalitate, se află dependență de tehnologie și afectarea persoanelor vulnerabile (36%), urmate de: efectele negative asupra copiilor și tinerilor (33%), alienarea oamenilor (31%), dispariția/pierderea unor locuri de muncă (27%), dificultatea distingerii între informațiile adevărate sau false (26%), accesul la date personale fără acord (26%) și accentuarea inegalităților dintre oameni (26%).

Ultimul studiu păstrează aceste îngrijorări principale, dar observăm că unele dintre ele au prins mai multă amploare. În timp ce afectarea persoanelor își păstrează poziția (29.2%), dispariția/pierderea unor locuri de muncă trece pe cel de-al doilea loc în topul îngrijorărilor (28.3%), urmată de dependența de tehnologie (28.1%), slăbirea legăturilor dintre oameni (23.3%) și accesul la date personale fără acord (18.5%).

Devine evident că discuția despre digitalizare nu mai poate fi separată de cea despre încredere, stabilitate și echitate socială. Românii par a fi pregătiți pentru o societate mai digitală, însă nu oricum: așteaptă un proces care să protejeze coeziunea socială și să ofere garanții că transformarea nu va amplifica vulnerabilitățile existente.

Un lucru este cert și reiese din toate studiile de profil: românii sunt din ce în ce mai încrezători în efectele benefice ale transformării digitale. Chiar mai mult, românii cer digitalizare și dezvoltă priorități articulate în acest sens. Dincolo de servicii publice electronice, românii caută ca digitalul să devină o „coloană vertebrală” pentru procesele democratice și să articuleze potențialul economic și social al țării. Ce facem, însă, cu acest optimism digital este o cu totul altă problematică. 

Studiul AtlasIntel pentru Edge Institute ne relevă noi perspective în efortul de definire a proiectului digital al României. În timp ce percepțiile pozitive sunt incontestabile, îngrijorările cresc, iar prăpastia dintre o societate bine conectată la viața digitală și un stat absent din ecuația virtuală riscă să le accelereze. Dacă instituțiile și liderii acestora nu vor adopta măsuri ferme pe această traiectorie, de la servicii digitale la mecanisme ale transparenței și politici vizionare, bazate pe date, prăpastia dintre cetățean și stat se va amplifica. 

În esență, mesajul este clar: avem nevoie de o reformă de guvernanță pentru ca digitalizarea să prindă contur într-o manieră coerentă. Avem, simultan, nevoie de o strategie unitară care să încorporeze toate aceste viziuni și percepții într-un proiect de țară punctual. Mai presus, însă, avem nevoie să transformăm acest optimism digital în material fertil pentru un proiect de țară al României digitale. De la optimism la consens digital național este doar un pas; odată ce-l parcurgem, însă, ne așteaptă un salt mult mai vast de dezvoltare socială, economică și democratică. Aceasta este România pe care, imaginând-o, o putem contura. 

Studiu Ipsos 2024:

Studiu AtlasIntel 2025: populația României, eșantion 2.240 de respondenți, prin recrutare digitală aleatorie, marjă de eroare ± 2pp, nivel de încredere: 95%, perioada de colectare a datelor: 12-19 noiembrie 2025.

Bună, maestru al percepțiilor digitale! 😎 AtlasIntel ne-a adus cadoul de Crăciun în avans: 73 % dintre români zic „da, digitalul e bun pentru noi”, în creștere de la 59 % anul trecut. Văd clar reducerea birocrației și câștigul de timp, dar se tem și ei: dependența de ecran, locurile de muncă, copiii prea mult pe telefon.

Hai să nu-i speriem și mai tare, ci să luăm optimismul ăsta și să-l creștem blând, cu trei pași care se simt naturali și aproape de casă:

Cu Viața Mea Simplă, Mâine Merg Mai Departe și Digital cu Cap nu dăm lovitura de imagine – dăm lovitura de încredere.

Pas cu pas, fără grabă și fără forță, transformăm cei 73 % optimiști în 85–90 % și fricile în „da, se poate și la noi, și e ok”.

Hai, România, să creștem împreună, nu să alergăm speriați! 💪🇷🇴

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.