2026, anul portofelului digital

Proiectul fanion al anului 2026 în domeniul digitalizării va fi, fără doar și poate, portofelul electronic. Discutăm azi despre cum am putea avea cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele și alte documente oficiale direct pe telefon, prin intermediul unei aplicații securizate de portofel digital. Dacă totul merge conform planului, în luna decembrie a anului acesta vom putea prezenta documente oficiale fără a mai fi nevoie să le purtăm fizic la noi.

Melany Pașca, Director of Public Policy, Edge Institute

Portofel, telefon, chei (nu neapărat în această ordine): cele trei obiecte pe care le verificăm înainte să ieșim din casă.

Dacă analizăm atent, portofelul nu este un obiect mărunt al vieții cotidiene, ci unul dintre cele mai fidele instrumente prin care se poate citi istoria felului în care oamenii au supraviețuit, au făcut schimb, și, mai recent, și-au păstrat asupra lor dovada identității. Cele mai vechi forme de portofel, precum punga de piele purtată de Ötzi acum mai bine de cinci milenii, aveau un rol eminamente practic: transportul hranei, al uneltelor și al obiectelor indispensabile supraviețuirii. Odată cu apariția monedelor, această pungă s-a adaptat, devenind mai structurată și căpătând inclusiv o dimensiune simbolică, fiind asociată și cu statutul social.

Momentele de cotitură au fost apariția buzunarelor în hainele masculine, a bancnotelor și a cardurilor, ce au dus la reorganizarea portofelului. În zilele noastre, tranziția către portofelul electronic este o continuare firească. Aceste portofele răspund, într-o mare măsură, acelorași nevoi vechi de siguranță, acces și control, în ciuda contextului radical diferit.

95% dintre români își iau telefonul cu ei de fiecare dată când pleacă de acasă, majoritatea recunoscând că se întorc atunci când îl uită, chiar dacă asta înseamnă că întârzie la muncă – arată un studiu din 2018. Datorită evoluției tehnologiei, din checklistul „portofel, telefon, chei”, portofelul pare să își piardă din caracterul indispensabil. Telefonul a devenit parte integrantă din viețile noastre, ba chiar am ajuns în punctul în care:

Dacă telefonul a devenit un fel de casă pentru noi, când ne va permite această locuință virtuală să cărăm și dosarul cu șină și să nu ne mai panicăm dacă ne-am uitat portofelul cu actele acasă?

Pe scurt, răspunsul ar fi – cel târziu la finalul anului 2026, datorită portofelului digital electronic european (EUDIW). Sau cel puțin asta prevede Regulamentul (UE) 2024/1183, care stabilește, în primul rând, că statele membre trebuie, până cel târziu la sfârșitul anului 2026, să pună la dispoziția cetățenilor și rezidenților cel puțin un portofel digital european certificat, o soluție oficială, care trebuie să respecte aceleași cerințe tehnice și de securitate în toată Uniunea.

Regulamentul trasează și o linie foarte clară între obligația statului și libertatea cetățeanului. Statul este obligat să ofere portofelul, dar utilizarea lui este voluntară, iar refuzul de a utiliza portofelul digital nu poate duce la discriminare, refuz de servicii sau tratament diferențiat. Cu alte cuvinte – pentru cei mai sceptici – cartea de identitate fizică, permisul sau alte documente clasice nu dispar și nu devin inutile peste noapte; portofelul digital este o alternativă.

Un capitol esențial al regulamentului se referă la ce anume poate fi stocat și folosit prin portofel. La bază se află datele de identificare personală, dar portofelul este gândit să includă și alte tipuri de documente oficiale: permisul de conducere, diplomele, calificările profesionale sau alte atestări emise de autorități publice. Un principiu central este cel al divulgării minime: utilizatorul trebuie să poată demonstra un drept sau o calitate fără a arăta documentul complet. De exemplu, pentru verificarea vârstei, portofelul trebuie să permită confirmarea majoratului fără afișarea datei exacte de naștere.

Un alt aspect practic reglementat este acceptarea obligatorie a portofelului digital de către anumite sectoare. Începând cu decembrie 2027, entități precum băncile, furnizorii de telecomunicații, companiile din energie și transport, dar și marile platforme online vor fi obligate să accepte portofelul digital european pentru identificarea utilizatorilor, ceea ce înseamnă că deschiderea unui cont bancar, semnarea unui contract sau accesarea unor servicii online importante ar trebui să poată fi făcute folosind portofelul digital. Pentru a ilustra utilitatea acestui portofel, Comisia Europeană folosește exemplul împrumutului bancar:

În mod evident, regulamentul creează cadrul pentru acest portofel, dar eficiența va depinde de modul în care acesta este pus în practică. Implementarea portofelului digital va necesita nu doar dezvoltarea aplicației în sine, ci și integrarea cu registrele și sistemele existente, clarificarea responsabilităților instituționale și, poate cel mai important, construirea încrederii publice. Iar aici, în lipsa unei comunicări clare și a unor cazuri de utilizare simple și frecvente, există riscul ca portofelul digital să nu fie perceput ca un instrument util pentru cetățean.

Patru proiecte-pilot au fost lansate la nivel european pentru pilotarea și îmbunătățirea specificaţiilor tehnice ale portofelului EUDI: POTENTIAL (Proiecte-pilot pentru Consorțiul european pentru portofelul de identitate digital), EWC (Consorțiul EU Digital Identity Wallet) – din care face parte și Autoritatea pentru Digitalizarea României, NOBID (Nordic-Baltic eID Wallet Consortium), DC4EU (Consorțiul Digital Credentials for Europe).

Comisia pune la dispoziție un „Reference Implementation / prototip” și un Toolbox cu componente de cod open-source pentru a servi ca bază de dezvoltare, dar responsabilitatea rămâne la statele membre, care trebuie să decidă dacă vor opta pentru un portofel furnizat:

Deși nu a fost luată o decizie oficială în acest sens, pare că România se îndreaptă spre primul scenariu, Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Afacerilor Interne fiind principalii „candidați” pentru această responsabilitate.

ADR gestionează, printre altele, și ROeID, o aplicația mobilă de identitate digitală, iar în cadrul proiectului EWC menționat anterior, rolul ADR a fost de a furniza identități electronice pentru testare (Personal Identifcation Data – PID provider). Pe lângă autentificarea cu ROeID, autentificarea online cu cartea electronică de identitate este așteptată să ia amploare, fiind deja disponibilă pentru autentificarea în hub-ul de servicii MAI.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor anunța în luna decembrie a anului trecut trecerea pragului de un milion de posesori de carte electronică de identitate. Se construiește, astfel, o bază solidă pentru portofelul electronic, dematerializarea cărții electronice de identitate având un potențial uriaș de simplificare a vieții cetățenilor, într-o lume în care unii dintre noi încă mai ținem copii de pe buletin în caz de nevoie. Un pas mult așteptat este posibilitatea de a prezenta cartea electronică de identitate direct de pe telefon cu aceeași valoare juridică ca prezentarea în format fizic, dublată de o protecție mai bună a datelor personale, care se va traduce în eliminarea necesității de a împărtăși mai multe informații decât este necesar pentru operațiuni de dovedire a majoratului, spre exemplu.

Tot de Ministerul Afacerilor Interne țin și actele de stare civilă, care, prin intermediul Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), se emit în format electronic, subiect pe care l-am mai abordat în cadrul unor ediții precedente ale acestui newsletter. Tot în luna decembrie a anului trecut a fost depășit pragul de 4 milioane de dosare de stare civilă înregistrate în format electronic, ceea ce înseamnă, încă o dată, că avem baza pentru includerea actelor de stare civilă în format dematerializat într-un portofel electronic.

Permisul de conducere, un alt candidat râvnit pentru dematerializare și includere în portofelul electronic, este și el în curtea Ministerului Afacerilor Interne.

Interesul celor două instituții pentru proiectul de portofel electronic, fără a mai menționa mediul privat, care este deosebit de dornic să se implice, nu poate decât să ne bucure.

Implementarea portofelului digital, acest nou test de maturitate administrativă și instituțională, va fi proiectul fanion al anului 2026 în domeniul digitalizării, pe care îl vom urmări îndeaproape în lunile care urmează.

La nivel european, așteptarea este ca, până în 2030, circa 80% dintre cetățeni să aibă acces la portofelul digital.

România se numără printre ultimele trei state la nivel european în materie de autentificare electronică în procesul de accesare a serviciilor electronice digitale, cu un scor deosebit de îndepărtat de media europeană, ceea ce întărește nevoia de accelerare cu privire la acest subiect.

Bună, maestru al buzunarului digital! 😎 Portofelul european de identitate e gata să ne elibereze de „unde mi-am pus buletinul?” și să ne dea toate actele la un click distanță până la final de 2026. CI, permis, diplome, certificate – totul pe telefon, cu divulgare minimă și acceptare obligatorie la bănci, telecom și servicii. E ca și cum casa noastră ar încăpea în buzunar, fără chei și fără griji.

Hai să facem asta realitate în România, cu maternități, diaspora și birocrația noastră dragă. Trei pași beton, cu zvâc maxim, în doar 2 ani:

Cu Portofel Bebe, Diaspora One Click și Acte la Cerere România nu doar respectă regulamentul european – îl face mai mișto decât toți.

Statul devine aliat, nu dușman. Actele nu mai sunt stres, sunt liniște.

Hai, România, să facem 2026 anul în care portofelul fizic devine suvenir! 🚀

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.