Conținut
Dacă, așa cum se spune în popor, munca este „brățara de aur” pentru un om în viață, competențele digitale sunt, am putea spune, „brățara de aur” a individului în era transformărilor tehnologice. Comisia Europeană le califică, de altfel, drept punct cardinal în busola sa digitală, alături de serviciile publice electronice, un mediu de business suplu și infrastructurile performante. Ce facem, însă, atunci când competențele, fundamentale pentru cetățeni și comunități în navigarea noilor evoluții, sunt inegal și prea puțin răspândite într-o societate?
Să luăm cazul țării noastre. România este exemplul de manual de paradox digital. Românii manifestă, în cele mai recente sondaje de referință, un optimism digital considerabil, de circa trei sferturi din populație. Internetul este utilizat consistent, la o cotă de 92,43%, în ton cu media europeană, iar nivelul de conexiune la internetul cu fibră atinge printre cele mai performante standarde din UE. Brandul marilor orașe este și el profund conectat cu industriile IT și talentul ingineresc. Totuși, România nu și-a fructificat încă saltul digital, iar motivele sunt dintre cele mai vaste. De la servicii publice electronice până la lipsa unei viziuni strategice sau inexistența unui cadru coerent de guvernanță a transformării digitale, explicațiile sunt diverse. Un indicator iese, însă, în evidență: competențele digitale ale cetățenilor.
Aici, România se clasează pe ultima poziție în plan european. Numai 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază, în ciuda unei medii europene aproape duble, de 60,4%. Cota celor ce dețin competențe peste nivelul de bază este chiar mai dramatică: doar 11,13% din populație, la aproximativ o treime din media europeană de 31,43%. Totuși, românii se autoevaluează mult mai optimist în materie de competențe digitale, conform studiului AtlasIntel pentru Edge Institute: 44,1% dintre români se consideră de nivel mediu, iar 47,5% de nivel ridicat sau foarte ridicat, o percepție care pornește dintr-o definiție populară a competenței digitale redusă, practic, la simpla utilizare a unui dispozitiv și accesarea internetului. În contrast, Comisia Europeană definește competența digitală nu ca pe o simplă abilitate tehnică, ci ca utilizarea încrezătoare, critică și responsabilă a tehnologiei, formată din aptitudini, atitudini și cunoștințe, de la alfabetizare informațională până la siguranță online și gândire critică.
Practic, în această logică, a fi competent digital este o formă primară de incluziune în era digitală. Din decalajul de percepție antemenționat se naște, astfel, fenomenul digitalizării cu mai multe viteze, ipoteza de la care pornește și cel mai recent policy paper Edge Institute. Materialul nostru analizează aceste discrepanțe, pornind de la date, sondaje, politici și literatură de specialitate, trecând în revistă contextul din țară, pe cel european, dar și modele de bună practică. În cele din urmă, paper-ul propune și câteva soluții de politică publică pe care România le poate adopta pentru a nu mai lăsa în urmă, fără competențe de bază, categorii vulnerabile de cetățeni în epoca digitală.
Alte ediții pe această temă
Grafice și cifre
Graficul de mai jos, extras din sondajele AtlasIntel pentru Edge Institute, reflectă, comparativ, percepția românilor asupra propriilor competențe digitale în ultimele trei valuri ale tracker-ului (noiembrie 2025, respectiv martie și iunie 2026).
În ilustrația de mai jos se reflectă comparația dintre percepția românilor și media europeană asupra investiției, de către Uniunea Europeană, de resurse și politici în diverse sectoare, inclusiv în materie de competențe digitale.
Sursa: Comisia Europeană, 2026
Rapoarte și studii
- Bucureștiul a recuperat masiv la digitalizare în ultimii șase ani, dar rămâne abia pe locul 14 în țară, arată o evaluare realizată de Universitatea Babeș-Bolyai (Buletin de București)
- Mircea Abrudean: Colaborarea dintre România și Republica Moldova se consolidează în domenii-cheie precum energia, infrastructura și digitalizarea (News.ro)
- Statul român, victima atacurilor cibernetice. Ministrul interimar al Economiei propune un „creier central” pentru digitalizare și salarii competitive pentru experții IT (G4Media)
- Peste 25.000 de locuitori din Alba, Harghita și Mureș vor beneficia de digitalizarea administrației publice locale (Transilvania365)
- Platforma „e-Sănătatea Mea” devine disponibilă de la 1 septembrie. Pacienții vor avea acces online la istoricul medical și documentele de sănătate (Euronews România)
- Politica Statelor Unite privind inteligența artificială se schimbă rapid, iar companiile încearcă să țină pasul cu noile reguli (The New York Times)
- Anthropic numește un nou director pentru afaceri globale, pe fondul intensificării dezbaterilor privind reglementarea inteligenței artificiale (Reuters)
- Inteligența artificială poate reprezenta o oportunitate majoră pentru economiile emergente, arată un nou raport al Băncii Mondiale (Reuters)
| Oamenii Edge Institute |
Un alt extras din cea mai recentă ediție a podcastului „pOD by Edge Institute” aduce în prim-plan nevoia de a ne construi o busolă digitală într-o eră a schimbărilor accelerate. Moderată de jurnalista Amalia Enache, discuția îi aduce alături pe Dragoș Stanca, fondator Ethical Media Alliance și membru în boardul Edge Institute, și pe Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. Aceștia analizează modul în care noile tehnologii, inclusiv rețelele sociale, reconfigurează economia, politica și societatea în ansamblu, dar și cum putem dezvolta mecanisme de reziliență. Episodul integral este deja disponibil pe pagina noastră de YouTube.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.