Reset digital pentru școala românească

Copiii de astăzi nu mai sunt doar „utilizatori” de tehnologie. Încă din primele etape ale formării lor, aceștia capătă rolul de actori principali ai unei lumi în care competențele digitale decid șansele la educație, muncă și participare civică. Alfabetizarea digitală timpurie devine, astfel, cheia unei Românii incluzive și competitive. În acest newsletter descoperiți ce putem învăța din bunele practici europene și ce pași sunt posibili pentru ca școala noastră să-și sprijine „nativii digitali”.

Răzvan Foncea, Policy Researcher & Strategist, Edge Institute

Când vorbim despre digitalizare, discursul public se concentrează aproape exclusiv pe infrastructură și pe soluții tehnologice: platforme de e-guvernare, rețele de internet de mare viteză, investiții în securitate cibernetică. Toate acestea sunt necesare, dar insuficiente. Adevărul este că digitalizarea nu pornește de la instituții, ci de la oameni. Și mai ales de la copii, deoarece ei sunt cei care, în câțiva ani, vor fi utilizatorii principali ai serviciilor publice digitale, angajații unei economii influențate de inteligență artificială și cetățenii unei lumi în care competențele digitale vor conta la fel de mult ca cititul și scrisul.

În România, se vorbește rar despre alfabetizarea digitală a copiilor ca despre o politică de stat, deși este poate cea mai importantă investiție în viitor. Copiii de astăzi cresc cu telefoane inteligente, tablete și jocuri online, însă a ști să navighezi pe YouTube sau să-ți faci un cont pe TikTok nu înseamnă a fi alfabetizat digital. Există o diferență fundamentală între utilizarea instinctivă a tehnologiei și înțelegerea critică a modului în care aceasta funcționează. Alfabetizarea digitală presupune nu doar competența tehnică de a folosi un calculator, ci și capacitatea de a evalua informația, de a proteja datele personale, de a crea conținut digital și de a folosi tehnologia într-un mod etic.

Dacă ar fi să dăm o notă României la capitolul „alfabetizare digitală timpurie”, răspunsul ar fi „Absent”. De ce? Simplu: pentru că nu poți evalua prestația unui elev care nu s-a prezentat la examen. Deși există un Cadru de competențe digitale pentru elevi, un document amplu, adresat inclusiv beneficiarilor direcți ai actului educațional în învățământul primar, acest act normativ adoptat în baza Cadrului european „DigComp” nu este dublat de o strategie punctuală de reformă curriculară. Totodată, în ciuda existenței unui document similar în cazul profesorilor, respectiv Cadrul de competențe digitale pentru profesionistul din educație, Ministerul Educației și structurile sale nu livrează programe sau inițiative concrete de formare a competențelor digitale ale învățătorilor. Printre puținele proiecte notabile pe care le regăsim în acest sens se numără proiectul „EDIS-PED”, proiect al Universității din București finanțat prin PNRR, un program postuniversitar dedicat învățătorilor (peste 3100 în total) care caută să se specializeze în spectrul pedagogiilor inovative.

În momentul de față, România nu dispune de un document programatic în domeniul transformării digitale în educație. Deși a existat un astfel de efort, prin lansarea unui amplu proces de elaborare și consultare publică asupra Strategiei naționale pentru digitalizarea educației din România 2021-2027, demersul a fost sistat în acel stadiu. Astfel, în prezent, nevoia ca alfabetizarea digitală să pornească încă din învățământul primar, din etapa decisivă a formării unui elev, nu este reglementată sau perpetuată prin niciun act normativ sau program național.

În ciuda numeroaselor inițiative de transformare digitală în educație pe care proiecte de țară precum Programul Național de Redresare și Reziliență le prevăd, acestea nu oferă o perspectivă targetată și holistică asupra alfabetizării digitale încă din ciclul inițial al formării. Per total, România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene în care nu există programe naționale ale sectorului public de alfabetizare digitală în învățământul primar, singurele inițiative notabile aparținându-le organizațiilor societății civile. Această radiografie se regăsește și în Raportul „QX” (Raport de diagnostic al educației și cercetării din România), un exercițiu de reflecție al ministrului educației și cercetării, Daniel David, care identifică potențiale soluții în acest sens. Mai întâi, însă, vă propunem, pornind de la studiul nostru de mai sus, să explorăm diverse modele de bune practici din alte state.

🇫🇷 Franța – Alfabetizarea digitală ca educare a cetățeniei

Franța se numără printre statele care propun o înțelegere holistică a conceptului de alfabetizare digitală încă din primele etape ale formării. De la competențe esențiale de utilizare a unui dispozitiv și de navigare a internetului până la cultivarea unei înțelegeri elementare a tehnologiei și promovarea unor comportamente sănătoase în spațiul virtual, Franța este un real pionier în domeniu. În Strategia digitală pentru educație (2023-2027), Franța stipulează multiple priorități ambițioase. Printre acestea se numără:

Învățământul primar este un pilon al acestei strategii. Prin măsurile pe care le dezvoltă, Franța caută să cultive o adevărată cultură a cetățeniei digitale. În acest sens s-a dezvoltat și o Cartă pentru educația culturii și cetățeniei digitale, un document complex, însă plin de substanță și perspective inovatoare. Alfabetizarea digitală este privită, conform Cartei, drept o formă de „emancipare” a elevilor într-un spațiu digital democratic, incluziv și sanitar. Pentru a fructifica această perspectivă, școlile franceze caută să dezvolte ecosisteme de parteneriate în alfabetizarea digitală a elevilor încă din prima etapă a școlarizării, ecosisteme care includ părinții, instituții diverse, ONG-uri și companii educaționale care livrează proiecte inovatoare.

Printre bunele practici inovatoare care prind contur în Franța se numără curriculumul de „Educație media și informațională”. Acest curriculum, menit să antreneze vigilența digitală a e elevilor, îi învață pe elevi să sesizeze campaniile de dezinformare, informațiile contrafăcute prin noile tehnologii (precum inteligența artificială) și le cultivă gândirea critică. Regăsim, printre demersurile aplicate de antrenare a acestor competențe, exerciții practice de participare la webradio-uri școlare sau „Săptămâna presei și a mass-mediei în școală”. Prin aceste inițiative se clădește tranziția către elementele esențiale de cetățenie digitală, de participare plenară în „agora” virtuală și de clădire a valorilor democratice, incluzive în explorarea acestui spațiu.

În marja acestor valori pe care Franța caută să le sedimenteze elevilor încă din școala primară, o inițiativă prioritară este Programul național „pHARe”. Acest program a lansat o adevărată dezbatere națională în Franța, precum și o mobilizare de forțe masivă, misiunea sa fiind de a adresa fenomenul hărțuirii și cyberbullying-ului în școli. Toleranța și diversitatea ca piloni ai cetățeniei digitale sunt repere ale acestui program, care caută să echipeze elevii, prin cursuri, activități și campanii speciale, cu un spirit incluziv complex. De la cursuri de formare a empatiei până la „brigade” de intervenție în cazurile de cyberbullying, campanii de conștientizare a riscurilor virtuale în sfera sănătății mintale și terapii pentru victimele fenomenului, școlile franceze caută să creeze spații sigure și sănătoase pentru elevi.

Aceeași preocupare pentru pericolele pe care „nativii digitali” sunt nevoiți să le gestioneze dispune de o atenție particulară. Programul „Internet sains crainte” (program național de sensibilizare digitală a tinerilor) și platforma „Pix 6e” joacă un rol central aici; această platformă propune resurse digitale interactive pentru elevi, astfel încât aceștia să-și exerseze și sădească noțiunile de siguranță cibernetică și protecție a vieții private în mediul online. Totodată, drepturile fundamentale în spațiul digital, dar și oportunitățile pe care tehnologia le amplifică pentru bunăstarea socială le sunt expuse elevilor prin platforme precum „tralalere” și CNIL, platforme disponibile pentru elevi, părinți și profesori. Pornind de la premisele pedagogiilor inovative, aceste instrumente de învățare invită elevii în procese antrenante de „leadership digital”, de gaming, „edutainment” și studiu prin care alfabetizarea digitală devine un exercițiu armonios, entuziasmant.

🇪🇪 Estonia – „Saltul digital” încă din învățământul primar

Cu toții știm deja că Estonia este pionierul digitalizării în Europa și, probabil, exemplul global de manual în domeniu. Ceea ce mai puțini știu este, însă, că strategia transformării digitale a Estoniei nu a avut în epicentrul său nici dispozitive avansate și nici platforme electronice inovatoare. În epicentrul acestei strategii s-a regăsit, în schimb, educația, respectiv alfabetizarea digitală. Programul „Tiger Leap”, lansat în 1997 de președintele tinerei republici, aflată în căutarea unui „rost” în urma dominației sovietice, a durat un deceniu și a plasat digitalul ca interfață a educației. Prin acest program s-a căutat crearea unei infrastructuri și, mai ales, reforma actului de predare-învățare pentru a genera automatisme digitale și pentru a instaura o cetățenie digitală completă.

Micul stat baltic a devenit o forță digitală mondială, astfel, prin crearea unor hub-uri și clustere în care profesorii, companiile, autoritățile și societatea civilă antrenau, împreună, competențele digitale ale elevilor încă din învățământul primar. Aceștia erau invitați, practic, nu numai să studieze, ci să devină inovatori ai vieții lor digitale, să cunoască în medii diverse și noi internetul și să descopere riscurile, oportunitățile și perspectivele digitalizării pe proprie piele, experiențial. Programul, un succes, a continuat să inspire noile dezvoltări în domeniu din Estonia. Astfel, dincolo de cataloagele, ghiozdanele și manualele fizice sau clasicele ore de curs în care profesorul dictează și elevul notează, un copil din Estonia, în învățământul primar, apelează la următoarele instrumente:

Un pilon al acestor eforturi a fost antrenarea competențelor digitale în rândul cadrelor didactice. Anual, aproape o cincime din profesorii din Estonia urmează un astfel de program de formare. De la „Digital Key”, program de 39 de ore de instruire a predării prin tehnologie, până la „Digital Accelerator”, programe de transformare digitală a școlilor aplicate, inovatoare, construite pentru a reforma cultura organizațională a unităților de învățământ, astfel de inițiative sunt un pilon în educația estoniană. Învățătorii, astfel, odată ajunși la clasă, au misiunea de antrena următoarele competențe în rândul elevilor: elemente de bază de programare și gândire computațională, competențe de educație media, informațională și creare de conținut online, noțiuni de alfabetizare a datelor, de securitate digitală și soluționare a problemelor digitale, precum și gândire critică și comportament responsabil în spațiul virtual.

Elevii din Estonia, chiar mai departe, sunt învățați să devină reali antreprenori digitali, inovând în viața lor virtuală și utilizând digitalul drept instrument de progres. Astfel, robotica este studiată, prin elemente de bază, încă din învățământul primar, iar noțiunile de cultură antreprenorială le sunt insuflate elevilor prin exerciții și campanii practice. Aceștia primesc proiecte concrete și sunt invitați să soluționeze probleme tehnologice adaptate vârstei prin metode creative. Totodată, o inițiativă recentă a Estoniei, inițiativă dezvoltată alături de OpenAI și Anthropic, este „AI Leap”. Lansată anul acesta, inspirată din modelul „Tiger Leap”, inițiativa are vocația de a cultiva spiritul independent, de antreprenori și creatori ai elevilor în contextul emergenței noilor tehnologii. Încă din școala primară, astfel, elevii interacționează cu tehnologiile viitorului și învață să le gestioneze.

🇳🇱 Țările de Jos – Elevul ca „antreprenor” digital

Constatând ritmul accelerat al transformării digitale, Olanda a lansat un program național de reformă curriculară amplu în anul 2019. Prin acest program, denumit „Curriculum.nu”, Olanda propune o paradigmă inovatoare, centrată pe elementul transdisciplinar de alfabetizare digitală în rândul elevilor din învățământul primar. Poziționând-o drept dimensiune centrală a învățării, Olanda insistă pe alfabetizare digitală ca proces autonom, dezvoltat într-un ecosistem comunitar bine închegat. Actul pedagogic joacă un rol central în acest sens, iar consolidarea competențelor de profil ale cadrelor didactice este un demers esențial. În felul acesta, cadrele didactice sunt îndrumate să amplifice conținuturile digitale ca interfață în actul de predare-învățare în domenii precum matematica și științele, disciplinele umaniste, elementele de cultură, civilizație, cetățenie și artă.

Tot acest proces se întâmplă printr-un proces de „platformizare” a învățământului primar, de plasare a școlilor ca laboratoare de inovare pedagogică digitală. Școlile și cadrele didactice dispun, astfel, de libertăți extinse în formarea competențelor digitale ale elevilor în învățământul primar și apelează, în acest sens, la metode dintre cele mai diverse. Întregul demers se petrece sub busola „Curriculum.nu”, program care setează un cadru amplu al competențelor. Acest program insistă asupra alfabetizării de date și gândirii computaționale drept priorități naționale. Matematica și științele se studiază, astfel, în tandem cu exerciții digitale complexe, de soluționare a problemelor. Totodată, disciplinele artistice se predau în aceeași manieră, elevii fiind invitați să utilizeze inteligența artificială și instrumentele digitale pentru a-și crea și perfecționa conținuturile.

Alte practici inovatoare pe care Olanda le cultivă se traduc în spațiul cetățeniei active. Încă din învățământul primar, elevii sunt familiarizați cu platformele de participare online și sunt îndemnați să co-creeze în cadrul acestora. De la activități precum cele de vot asupra unor preferințe până la experimente online, elevii se familiarizează cu aceste instrumente și își extind spiritul civic, colaborativ. Simultan, multiple școli olandeze organizează hackatoane de soluții digitale pentru elevi, iar aceștia beneficiază de mentorat specializat pentru a dezvolta proiecte originale, pertinente și adaptate cerințelor. În felul acesta, Olanda înregistrează, în prezent, cel mai înalt nivel al competențelor digitale elementare din Uniunea Europeană, gradul înalt de alfabetizare în rândul populației naționale datorându-se, în bună măsură, strategiilor succesive de alfabetizare digitală timpurie.

🇩🇰 Danemarca – „Umanismul digital” încă din școala primară

Un caz particular, plin de practici inovatoare și pionierat conceptual, este cel al Danemarcei. Statul danez și-a însușit o viziune polivalentă asupra alfabetizării digitale, iar „Fælles Mål”, document ce stipulează standardele naționale în domeniu, este un exemplu ilustrativ. Spre exemplu, prin acest document, programarea este introdusă din clasa a III-a în trunchiul comun și integrată treptat în studiul disciplinelor STEM. Viziunea daneză în domeniul educației digitale este, însă, mult mai largă: ea include inovații curriculare ample, pline de conținuturi și perspective transformaționale pe care elevii le deprind prin experiențe de predare-învățare individualizate încă din ciclul primar al învățământului. Bunele practice daneze în domeniu s-au construit gradual, prin programe pilot care, ulterior, au fost generalizate în plan național.

De pildă, elevii danezi beneficiază, încă din anii 1980, de sesiuni de Educație socio-emoțională și cursuri de empatie. Acestea înlocuiesc clasicele cursuri de „Dirigenție” din România și cultivă spiritul incluziv al elevilor, toleranța, diversitatea, comportamentele sănătoase și civismul umanist al acestora. Prin sesiunile de educare a „Empatiei”, odată cu avansul tehnologic și tranziția digitală, elevii învață, astfel, să sesizeze, să se apere și să ia inițiativă în sprijinul victimelor în cazuri de cyberbullying sau de propagare a discursului instigator la ură. În felul acesta, sesiunile de „Empatie” devin adevărate clustere de incluziune digitală. Totodată, o inițiativă mai recentă, lansată în 2024 la nivel național și pilotată timp de câțiva ani, presupune introducerea în trunchiul comun de ciclu primar a unei noi discipline „Comprehensiunea tehnologiei”. Noutate în domeniu, această disciplină își propune familiarizarea elevilor cu instrumentele tehnologice, cu evoluțiile rapide în domeniu, cu tehnologiile emergente (AI, quantum computing) și cu rolul acestora în societate.

Astfel de experiențe educaționale sedimentează nu numai autonomia și cetățenia digitală, ci un adevărat spirit al „umanismului digital”. Cultivând o viziune asupra digitalului ca spațiu al civismului, al decenței și co-creării, învățământul danez, chiar și în etapa sa timpurie, integrează elevii într-un permanent exercițiu de design al vieții digitale, de etică și reflecție socială. Politicile de accesibilizare a oportunităților educaționale digitale pentru elevi accelerează, astfel, acest efort al statului danez. În învățământul primar, prin Programul național „IT i Folkeskolen”, începând cu ciclul primar, fiecare elev este dotat cu un propriu dispozitiv (politica „1:1 device”). În felul acesta, experiența sa digitală, ghidată de către învățător, este puternic personalizată. Acest program național este, nu în ultimul rând, reprezentativ pentru politica daneză a echității digitale, o politică definitorie pentru „statul digital al bunăstării” prin care Danemarca își confirmă busola umanistă în plan european și global.

Cetățenie digitală timpurie – Bune practici din alte state membre ale UE

Uniunea Europeană pare a deveni un hub de bune practici în alfabetizarea digitală timpurie. Studiul nostru reflectă această tendință prin bune practici din 14 state europene. Spre exemplu, în sfera competențelor elementare de programare și gândire computațională, state precum Austria, Luxemburg, Slovenia și Portugalia dezvoltă platforme online speciale de învățare pentru elevii din ciclu primar. În Austria, spre exemplu, în eforturile de formare a gândirii computaționale sunt utilizate platforme precum „Scratch” și „Micro:bit”, iar Lituania utilizează gamificarea pentru a antrena abilitățile algoritmice ale elevilor din ciclul primar. În Italia, totodată, se apelează la imprimante 3D și experimente practice în aceste demersuri, prin programul „Maker Education”. Și inteligența artificială, robotica și explorarea realității virtuale sunt predate și studiate prin astfel de mecanisme. În Italia, spre exemplu, există laboratoare digitale de robotică educațională pentru elevi, în timp ce în Spania, prin proiectul „El Aula del Futuro”, sau în Slovenia și în Irlanda prin programul national „EDTips” se utilizează active tehnologii VR în învățare.

Măsurile de bune practici în formarea competențelor digitale și informatice elementare se traduc, ulterior, în inițiative de ocrotire a siguranței online a elevilor. Spre exemplu, în Portugalia, programele „SeguraNet” și „Navega(s) em Segurança?” oferă campanii și competiții pentru elevi în domeniul securității cibernetice în ciclul primar, iar, în Luxemburg, prin inițiativa „BEE Secure”, elevii deprind aceste norme prin jocuri și activități interactive, colaborative. În cazul educației media se aplică tipare similare. Spre exemplu, în Italia, prin programul „Repubblica digitale”, elevii din învățământul primar învață să navigheze spațiul informațional încă din această etapă și sunt îndrumați în a identifica tentativele de fake news. În Austria, totodată, entități precum ORF, serviciul public național de radiodifuziune, desfășoară activități practice de învățare media pentru copii și elevi. Finlanda apelează la pedagogii inovative în acest sens, întregul său construct curricular fiind caracterizat de o paradigmă de „multialfabetizare”, o formă de alfabetizare digitală care include abilități informatice, computaționale, dar și media.

Nu în ultimul rând, statele europene atribuie o atenție specială formării cadrelor didactice, mai ales în rândul învățătorilor, pentru ca aceștia să livreze cu pertinență programe de alfabetizare digitală. Germania alocă resurse masive acestor eforturi, iar programul „IT2School” este un exemplu ilustrativ. În cadrul acestui program, Germania creează ecosisteme de parteneriat între școli, universități și companii private, iar, odată ce profesorii parcurg programe de formare, implică elevii în ecosistemele respective la rândul lor. Italia, totodată, a dezvoltat o rețea a „animatorilor digitali” pentru cadre didactice și învățători dedicați inovării digitale și practicilor inovatoare în domeniu. Cadrele didactice mai joacă un rol central în sedimentarea unui echilibru al elevilor între digital și analog. În Spania, spre exemplu, în regiunea metropolitană a capitalei Madrid, timpul pe care elevii îl pot petrece utilizând ecranele este redus la 2 ore săptămânal. Și incluziunea socială, respectiv echitatea reprezintă teme de interes major pentru statele europene, iar, în acest sens, Portugalia, spre exemplu, auditează fiecare școală din perspectiva accesului elevilor la tehnologie și acordă resurse în conformitate.

Dacă ar fi ca România să susțină un extemporal acum la disciplina „Alfabetizare digitală timpurie”, calificativul ar fi „Respins”. Acest eșec al României de a-și pregăti nativii digitali pentru lumea în care se nasc și în care ajung să își desfășoare bună parte din viață încă de la o vârstă fragedă se resimte deja în societate. O regăsim nu numai în statistici și cifre, ci peste tot în societatea noastră: în ecranele copiilor care accesează conținuturi nocive pe internet, în grupurile online în care se mulți elevi sunt, astăzi, victime ale cyberbullyingului, în școlile din rural în care, deși li se spune copiilor că trebuie să fie pregătiți pentru viitor, aceștia se uită în jur și nu văd nimic altceva decât un trecut îndepărtat, de multă vreme apus. Această conștientizare ar trebui să se traducă nu numai în declarații somptuoase și strategii ceremoniale, ci într-o politică națională fermă, o urgență națională de acțiune pentru această cauză esențială a alfabetizării digitale timpurii.

Analiza noastră comparativă propune, astfel, mai multe soluții. Ne referim, în primul rând, la problema stringentă a învățământului nostru: excluziunea socială, inechitatea. Dacă în pandemie accesul la instrumente digitale a exacerbat aceste inegalități, credem că, astăzi, tehnologia poate deveni o forță a incluziunii în educație. Prin mijloace digitale, avem oportunitatea unică de a angrena elevii din medii defavorizate în procese temeinice de educație remedială, în activități extracurriculare și demersuri de învățare transformative. Totodată, amplificarea cadrului de competențe digitale ale elevilor din învățământul primar prin sesiuni de formare a cetățeniei digitale active, a gândirii computaționale și abilităților de analiză a datelor, prin gamificare, învățare creativă și exerciții inovatoare, antreprenoriale, deschide orizonturile unui „reset” major în educația românească. Formarea cadrelor didactice în „autori de viitor” este, de asemenea, o șansă unică pe care transformarea digitală o conturează. Toate aceste soluții, la finalul zilei, ne aduc mai aproape de țelul nostru: o societate digitală în care indivizii creează, colaborează și construiesc, ferindu-se de pericole și riscuri, pregătiți fiind să se situeze în avangarda viitorului și nu la periferia sa.

Nivelul de alfabetizare digitală elementară în funcție de sex în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani în UE este de 35%. În România, însă, nivelul este de doar 15%, cu o discrepanță de gen de aproape un procent între tinerele femei și tinerii bărbați.

În ultimul raport TALIS al OCDE din 2018, cel mai amplu studiu global de profil, profesorii din România întrețin o perspectivă optimistă cu privire la integrarea mijloacelor digitale și tehnologice în procesele de învățare (70%, în comparație cu media globală de 56%), însă un nivel al prezenței conținutului digital în activitățile didactice și de formare recentă simțitor mai redus (52%, în comparație cu media de 60%).

În ceea ce privește protecția minorilor în mediul online, percepția cetățenilor este că aceasta este o temă de reală urgență, procentajele în funcție de tematica adresată (impactul rețelelor de socializare, cyberbullying, respectiv limitele de vârstă pentru diferite tipuri de conținut) gravitând între 77 și 83%. Cu toate acestea, ele se află sub media europeană de 92-93%.

Grok: Bună, campion al digitalului! 😎 Vrei să dăm un restart epic alfabetizării digitale în școlile primare din România, cu inspirație din vibe-ul super-cool al Estoniei, Franței și Danemarcei? Ai dreptate, la noi competențele digitale pentru cei mici sunt ca un joc fără manual – toată lumea știe că e mișto, dar lipsește harta! Nicio grijă, am un plan cu zvâc 🎮 care să transforme România într-un star al educației digitale în doar 3 ani. Hai să-ți dau trei pași beton, cu aromă locală și energie europeană! 🚀

Cu acești trei pași – lecții digitale în clasă, profesori super-pregătiți și o platformă care să unească totul – România poate face un sprint uriaș. Nu va fi floare la ureche, dar cu voință, fonduri PNRR și un strop de colaborare între stat, școli și sectorul privat, putem transforma „fără instrucțiuni” în „joc câștigat”! Hai, România, să punem digitalul la treabă pentru puștii noștri! 💪

Cu ocazia debutului noului an școlar, întrebările despre viitorul educației românești vuiesc în spațiul public. Căutând să găsim răspunsuri la aceste întrebări esențiale, am lansat joia trecută pOD by Edge Institute, un podcast cu apariție lunară în care vorbim despre educația viitorului cu cei care o construiesc în fiecare zi.

Prima ediție l-a avut drept invitat pe ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, în dialog cu jurnalista Amalia Enache. Conversația celor doi a atins multiple subiecte, printre care:

Pentru a descoperi noi perspective asupra acestor teme care ne privesc pe toți într-un moment atât de sensibil, te invităm să te abonezi la canalul nostru de YouTube.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.