În cel de-al treilea val al sondajului Edge Institute realizat de AtlasIntel am adăugat o întrebare despre statutul ocupațional al respondenților, iar aceasta ne permite, pentru prima dată, să analizăm răspunsurile despre inteligența artificială prin prisma locului de muncă al românilor. Eșantionul se împarte în 3 grupuri: 45,1% spun că nu lucrează, 42,5% lucrează în sectorul privat, iar 12,4% în sectorul public. Astfel, locul în care muncește o persoană determină, în bună măsură, dacă și cum se folosește inteligența artificială, iar rezultatele ne arată că statul trebuie deopotrivă să servească și să reglementeze o economie care adoptă rapid AI, precum și să înțeleagă unde este nevoie de îndrumare, educație și reguli pentru folosirea AI în interiorul statului.

Grafice și cifre

Extras din cel mai recent studiu AtlasIntel pentru Edge Institute, graficul de mai jos indică frecvența de utilizare a AI în viața profesională de către români, defalcată pe sectoare de activitate.

De asemenea, materialul de mai jos reflectă și nivelul de cunoștințe pe care românii îl dețin în materie de AI în conformitate cu propria evaluare, pe sectoare de activitate.

Rapoarte și studii

Un studiu recent al JRC prezintă multiple utilizări ale inteligenței artificiale generative în administrațiile publice din întreaga Uniune, de la comportamente la tipare organizaționale, și propune diverse traiectorii de gestionare a fenomenului.
OECD (2026), Skills in the AI age.
Cea mai recentă publicație OCDE dedicată competențelor și alfabetizării AI vizează noile aptitudini, atitudini și cunoștințe pe care diverse categorii socio-demografice trebuie să le deprindă atât pentru a dezvolta reziliență, cât și pentru a-și articula perspectivele pe piața muncii.
  • Kafka ar fi invidios: România, țara în care PDF-urile se printează, apoi se scanează la loc. În secolul AI, dosarul cu șină rămâne „sfânt” (Republica)
  • Digitalizarea și dialogul social, în centrul dezbaterilor regionale dedicate IMM-urilor (Radio România Oltenia)
  • CMR propune trei direcții pentru digitalizarea sistemului de sănătate (Formare Medicală)
  • Comisia Europeană: Setările TikTok îi expun pe minori unor riscuri. Platforma riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală (Digi24)
  • CNSAS are mari probleme. Bani puțini, digitalizare lipsă, legislație proastă (Cotidianul)
  • Ministerul Sănătății: Peste 11 milioane de lei au fost decontate într-o săptămână pentru proiecte din spitale și servicii de ambulanță (Mediafax)
  • Guvernul aprobă strategia care promite mai puțină birocrație. Ce se schimbă pentru firme și cetățeni (Digi24)
  • Parteneriatele public-private, soluție pentru digitalizarea statului. Ministrul spune că administrația nu poate atrage specialiști IT cu salarii de 5.000 de lei (Economedia)
  • În Italia se deschide primul centru pentru tratarea dependenței de rețelele sociale în rândul tinerilor (Europa FM)
  • Decizie istorică în Franța: prima țară care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Cum va fi aplicată măsura (Adevărul)
  • Din filmele SF în viața reală: Două modele AI au „evadat” din mediul de testare și au lansat un atac cibernetic (Digi24)
  • Doi din trei tineri români folosesc deja inteligența artificială, însă încrederea în rezultatele generate rămâne redusă (Ziarul Financiar)
Oamenii Edge Institute
Dezinformarea și polarizarea în mediul online sunt printre cele mai sofisticate și complexe provocări cu care societățile se confruntă în prezent. În cazul României, experiența ultimilor ani a demonstrat impactul algoritmilor asupra proceselor democratice. Pe larg pe acest subiect, în cea mai recentă ediție pOD by Edge Institute, într-o conversație moderată de jurnalista Amalia Enache, discută Dragoș Stanca, fondator Ethical Media Alliance și antreprenor tech, precum și Sorin Ioniță, președinte Expert Forum.
SorinIoniță


Colegul nostru Răzvan Foncea, cercetător Edge Institute, a participat de curând la emisiunea Ediție Specială la Euronews România. În dialog cu jurnalista Arina Delcea Pleșa, Răzvan a abordat subiectul atacurilor cibernetice recente asupra instituțiilor și a vorbit despre nevoia unui „scut digital” pentru România, investigând și tematici precum dezinformarea online și interferențele hibride. Puteți asculta intervenția sa accesând linkul de mai jos, începând cu minutul 18:40.
RăzvanFoncea

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.