Document nou Edge Institute:
Ediția de astăzi vine în contextul în care, conform vocilor din spațiul public, Președintele României urmează în curând să nominalizeze un candidat pentru poziția de prim-ministru. Un întreg proces politic și parlamentar va fi declanșat, de la stabilirea componenței cabinetului la finalizarea programului de guvernare, audierile în comisii și votul în plenul reunit. În acest context, câteva teme esențiale trebuie subliniate pe agenda politică, iar transformarea digitală și noile tehnologii ocupă, desigur, un rol major în ecuație.
Acum un an am publicat primul material despre guvernanța digitalizării. Ne întrebam, la vremea respectivă, cine ține volanul digitalizării în România și în ce măsură este digitalizarea o prioritate pentru guvernul care tocmai trecuse de votul Parlamentului.
Digitalizarea, această prioritate transversală - cel puțin la nivel declarativ sau de strategie - nu este o noutate. 233 de mențiuni despre digitalizare în programul Ciolacu, 326 în programul Ciucă. Evident, nu este un reper acest indice dacă ne uităm la procentul de utilizare al serviciilor publice digitale de către români. Încă din 1990, România avea o hotărâre de Guvern care vorbea despre informatizarea societății românești și planuri naționale pe 3-10 ani. Încă de atunci apărea un cuvânt cheie: coordonare. De la acea inițiativă au trecut 35 de ani.”
Între timp, alte evaluări independente au ajuns la același diagnostic: Edge Institute și Digital Nation, în „Cadrul de Guvernanță Digitală în România”, raport publicat în octombrie 2025, dau României nota 3,1 din 10 la capitolul „maturitatea statului digital”, evidențiind lipsa unei guvernanțe clare la nivel guvernamental, iar OCDE, în „Digital Government Index 2025”, studiu publicat în februarie 2026, dă României scorul de 0,24 din 1,0, aproape o treime din media OECD (0,70) și mai puțin de un sfert din scorul Coreei de Sud, liderul clasamentului (0,95).
Astăzi lansăm cel de-al doilea Apel pentru transformarea digitală a României, adresat viitorului Guvern. Mesajul, sintetizat în două fraze, este următorul:
De la prima noastră analiză pe tema transformării digitale s-au făcut parțial doi pași. Mai rămân cinci.
Cei cinci pași pe care îi propunem în acest Apel, care analizează cu lux de amănunte ce s-a făcut și ce a mai rămas de făcut, sunt […citește documentul]
Grafice și cifre
În februarie 2026, Comitetul de Guvernanță Publică al OCDE a publicat rezultatele „Digital Government Index 2025”. Scorul mediu OCDE este 0,70 din 1,0 (în creștere cu 14% față de 0,61 în 2023). Danemarca, unul dintre liderii europeni în materie de transformare digitală, deține, de pildă, un scor de 0,80 din 1,0. Între timp, Franța și Spania, țări de referință pentru România din perspectiva organizării administrative, gravitează în aceeași sferă, cu scoruri de 0,80, respectiv 0,75. Chiar și în regiune decalajul dintre România și vecinii săi este semnificativ: în timp ce România se situează la 0,24 din 1,0, la aproximativ o treime din media OECD, media Greciei este aproape triplă, scorurile Poloniei și Ungariei sunt mai mult decât duble celor ale României, iar Bulgaria depășește postura României cu aproape 50%.
Digital Government Index 2025, comparație cu 2022, OECD.
În aprilie 2026, POLITICO Research & Analysis Division a publicat European Digital Capacity Index, evaluarea comparativă a celor 27 de state UE pe capacitate digitală. România: locul 26 din 27, scor general 51,5/100. Bulgaria închide clasamentul. Mai grăitoare decât locul este structura: Nivel de Guvernanță (cadru legislativ, transpunere, strategii naționale), 64,1, sub media UE. Nivel de Ecosistem (infrastructură, competențe digitale, adopție business, servicii publice livrate), 38,8, cel mai slab scor din UE.
The European Digital Capacity Index, POLITICO Research & Analysis Division, aprilie 2026.
Rapoarte și studii
- Judeţul Ilfov accelerează investițiile în infrastructură și digitalizare (bursa.ro)
- Ministrul Irinel Darău nominalizează unul dintre „băieții deștepți” ai digitalizării (hotnews.ro)
- Cum folosesc oamenii cu adevărat Inteligența Artificială în 2026 (hbr.org)
- MS depune toate eforturile pentru ca toate cele 1.200 de proiecte finanțate din PNRR pe componentele de digitalizare și sănătate să fie finalizate la termen (caleaeuropeana.ro)
- Americanii nu știu cum să lupte împotriva inteligenței artificiale. Așa că se luptă cu centrele de date (vox.com)
- UE lansează organisme de experți pentru a ghida aplicarea Legii AI (Brusselstimes)
- Piața de AI din România ar putea atinge 1,75 miliarde de euro până în 2031 (studiu) (agerpres)
| Oamenii Edge Institute |
Mihai Matei, CEO Essensys și membru în boardul Edge Institute, într-un interviu pentru Revista Cariere, discută despre impactul AI asupra industriei TIC și despre felul în care forța de muncă din domeniu de adaptează la acest context. Vă îndemnăm să lecturați discuția:
Vă reamintim că în cel mai recent episod al podcastului „pOD by Edge Institute”, a fost invitat Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare a UPB și membru în board-ul Edge Institute. În cadrul discuției moderate de către Amalia Enache, cei doi abordează parteneriatul dintre inteligența umană și cea artificială, dar și alte tematici interesante, pe care le puteți descoperi accesând link-ul de mai jos:
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.