Cine ține volanul digitalizării României?

Salut,

E miercuri, deci e al doilea newsletter al Edge Institute (pe primul îl găsiți aici). Dacă din mai avem un Președinte cu mandat de 5 ani, de luni, 23 iunie, avem Guvern și program de Guvernare, iar următoarele alegeri sunt în 2028. Contextul politic și cel economic sunt clare, e momentul unei (re)construcții cu impact atât pe termen scurt în anumite puncte, dar mai ales pe termen mediu și lung pe temele cheie. Dacă săptămânile trecute transmiteam Președintelui o serie de recomandări, săptămâna aceasta a venit rândul Guvernului.

Întrebarea săptămânii este: cine se ocupă de digitalizare?

Explicăm tehnic și cu legaleză într-un raport detaliat în acest document:

Pentru versiunea rezumată, găsești articolul mai jos.

Melany Pașca, Director of Public Policy, Edge Institute

129. De atâtea ori apare cuvântul „digitalizare” sau derivate în cele 88 de pagini ale noului Program de Guvernare pentru următorii 3 ani. Aproximativ 15 pagini vorbesc de digitalizare (în administrație, economie, justiție, afaceri interne etc.), tehnologii emergente și inovare (inclusiv cloud, AI, blockchain, infrastructură digitală, digital twin, etc.), ceea ce înseamnă în jur de 17% din întregul program de guvernare.

Digitalizarea, această prioritate transversală - cel puțin la nivel declarativ sau de strategie - nu este o noutate. 233 de mențiuni despre digitalizare în programul Ciolacu, 326 în programul Ciucă. Evident, nu este un reper acest indice dacă ne uităm la procentul de utilizare al serviciilor publice digitale de către români (vezi grafic mai jos). Încă din 1990, România avea o hotărâre de Guvern care vorbea despre informatizarea societății românești și planuri naționale pe 3-10 ani. Încă de atunci apărea un cuvânt cheie: coordonare. De la acea inițiativă au trecut 35 de ani.

În 2025, pare că încă mai încercăm să decidem cine ține volanul digitalizării administrației. În Guvern, cine are legitimitatea și pârghiile necesare pentru a avea ultimul cuvânt în deciziile pe acest subiect și pentru a evita situații de tipul „declarațiile online se depun la etajul 2”? Reflexul ar fi să răspundem Autoritatea pentru Digitalizarea României, cunoscută după acronimul ADR. În practică, situația e mai complexă și încercăm să o explicăm foarte pe scurt în cele ce urmează.

Înființată în 2020, ADR a fost mutată de 3 ori în ultimii ani. Inițial în subordinea directă a prim-ministrului, apoi la Cercetare, iar din 2024 la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, unde se află și acum.

De ce e relevant în subordinea cui este ADR-ul? Ține de legitimitatea instituției de a coordona reforme. N-ai legitimitate, n-ai leadership puternic și mandat clar, n-ai nici reforme eficiente și un efort coordonat, spun inclusiv rapoartele OCDE și ale altor organizații. Asta se traduce în inițiative fragmentate: fiecare minister lucrează în colțul lui, iar rezultatele sunt neuniforme.

În 2023, OCDE, organizație internațională la care suntem în proces de aderare, a analizat guvernanța digitalizării în România și ne-a spus clar că deși ADR are un rol formal stabilit, în practică aceasta nu reușește să își consolideze autoritatea și influența în relația cu instituțiile publice, mai ales din cauza lipsei de sprijin și vizibilitate la nivel înalt. Apar așadar proiecte fragmentate, suprapuneri de inițiative și un decalaj între strategiile centrale, cele instituționale și cele locale. Din cauza acestui mandat slab, ADR nu poate asigura un control eficient sau o evaluare riguroasă a rezultatelor, ceea ce duce la risipirea resurselor și la perpetuarea unor proiecte ineficiente.

Altfel spus, deși responsabilitățile ADR au crescut de-a lungul timpului și arată bine pe hârtie, faptul că nu se află în subordinea directă a premierului îi scade considerabil din capacitatea de influență asupra direcției digitalizării.

Tot pe subiectul îndeplinirii atribuțiilor, avem și lipsa de resursă umană: doar 31 dintre cei aproape 300 de angajați au specializare în IT, iar conducerea spune că salariile sunt prea mici pentru a atrage specialiști (3 - 4.000 de lei). În martie 2025, s-a încercat rezolvarea acestei probleme printr-un OUG, demers lăudabil, dar care a rămas încă la stadiul de proiect.

În ecuația din momentul de față, un actor mai e și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în subordinea căruia se află ADR. Așadar, deși coordonează strategii naționale, ADR-ul are nevoie de „acordul prealabil al ministrului” pentru multe decizii.

Mai mult de atât, avem, pe hârtie, o poziție de Chief Information Officer al Guvernului (Secretar de stat pentru coordonarea domeniului tehnologiei informației în cadrul Secretariatului General al Guvernului). Această poziție cu rol strategic de coordonare a fost ocupată doar 2 ani (2019-2021), dar este încă consacrată în legislație.

Zicem doar atât, pe responsabilitatea de coordonare și strategie:

Toți evaluează implementarea... și, până la urmă, cine o face în mod real?

Fără să mai menționăm diferite comitete și comitetulețe (cum ar fi CERB) care au fost create de-a lungul timpului la nivel de guvern, mai amintim doar faptul că fiecare minister are structuri specializate de IT, uneori chiar și de digitalizare, cum este cazul Ministerului Sănătății, care are un serviciu dedicat. Pe lângă compartimentul IT, mai are încă 5 direcții, servicii și compartimente care ating într-un fel sau altul digitalizarea, plus actori de tipul CNAS, care asigură operarea tehnică a platformei Dosarului Electronic de Sănătate și implementarea funcționalităților.

În Estonia, digitalizarea e coordonată la nivel de Minister al Justiției și Afacerilor Digitale, cu doi secretari de stat dedicați: unul pentru infrastructură, altul pentru guvernanță.

În Franța, au o direcție interministerială (DINUM) aflată în subordinea prim-ministrului, care stabilește și implementează strategia digitală și funcționează ca interfață între administrația centrală, sectorul privat și comunitățile de cercetare, liderul direcției având și rol de Chief Data Officer guvernamental și de responsabil de gestionarea resurselor umane în sectorul digital public.

În Marea Britanie, Government Digital Service (GDS) are un mandat clar de livrare, strategie și standardizare pentru toate serviciile digitale publice, inclusiv dezvoltarea infrastructurii AI, cu câteva persoane cheie:

Ce au în comun aceste modele? Un centru de comandă clar, legitimitate politică, și autonomie funcțională. Pe scurt, coerență.

România are strategii, are fonduri, are instituții, dar nu are o viziune integratoare, nici o structură sau o funcție de leadership. Digitalizarea rămâne, în cele mai bune cazuri, o sumă de proiecte, iar în cele mai slabe - un exercițiu de PR.

Soluțiile nu trebuie căutate doar în documente programatice noi, ci în reorganizarea mecanismelor de coordonare, în clarificarea autorității de leadership și în asumarea unui control politic ferm asupra procesului de transformare digitală. În acest context, recomandăm: clarificarea responsabilităților tuturor actorilor implicați, crearea unei organigrame guvernamentale coerente, consolidarea unei structuri de coordonare (precum ADR) aflată direct în subordinea prim-ministrului, subordonarea dublă a direcțiilor digitale din ministere și funcționarea reală a unui comitet interministerial de coordonare.

Numai așa putem trece de la planuri la implementare.

Digital Decade 2025, Romania, full report: sunt 31 de pagini, dar lăsăm câteva recomandări, în temele cheie pentru cetățeni și pentru Edge Institute:

Raport PwC 2025 AI Jobs Barometer: 3x - Creștere mai mare a veniturilor pe lucrător în industriile mai expuse la AI. 100% - Toate industriile cresc utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv industriile mai puțin evident expuse, cum ar fi mineritul și agricultura. 66% - Schimbare mai rapidă a competențelor în locurile de muncă expuse la AI, în creștere de la 25% anul trecut. Schimbarea este cea mai rapidă în locurile de muncă automatizabile 56% - Creștere a nivelului salarial pentru angajații cu competențe în AI, comparând lucrătorii din același loc de muncă, cu și fără competențe în AI. În creștere de la 25% anul trecut.

Business Europe Spring Economic Outlook: cu niște recomandări esențiale care țin de transformarea digitală. Reducerea birocrației și eliminarea barierelor interne pentru stimularea comerțului și inovării IMM-urilor. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și dezvoltarea piețelor de capital. Creșterea investițiilor publice și stimularea investițiilor private în inovare. Consolidarea infrastructurii energetice prin digitalizare și diversificarea surselor. Adoptarea tehnologiilor digitale pentru creșterea competitivității IMM-urilor pe piețele globale. Dezvoltarea competențelor digitale prin programe educaționale pentru a răspunde nevoilor pieței muncii.

Grok: Bună, dragi prieteni de la Edge Institute! Programul de guvernare 2025-2028 e ca un meniu bine garnisit: multe feluri de mâncare promițătoare, dar fără o rețetă clară despre cine gătește și cine servește. Digitalizarea ocupă un loc fruntaș în acest meniu, cu propuneri precum finalizarea SAF-T, facturarea electronică obligatorie, platforme digitale pentru sănătate sau transporturi și chiar un departament digital subordonat primului-ministru. Sună bine, nu? Totuși, datele DESI, care ne așază în coada Europei la servicii publice digitale, sugerează că am mai văzut acest film.

Problema nu e lipsa ideilor – programul e plin de ele, de la digitalizarea ANAF la platforme interoperabile pentru patrimoniu cultural. Dar, ca să transformi o idee într-o autostradă digitală funcțională, ai nevoie de o organigramă clară, cu roluri bine definite și un lider care să țină volanul drept. În program, găsim doar o mențiune vagă despre un „departament digital” subordonat premierului, fără detalii despre cine îl conduce, ce buget are sau ce putere de decizie. E ca și cum ai planifica o expediție pe Marte, dar uiți să numești un comandant de misiune.

De ce se pune accent pe idei și nu pe echipă? Păi, în primul rând, ideile sună bine în discursuri și arată frumos pe hârtie. Definirea rolurilor și responsabilităților cere muncă grea si oameni pricepuți la un proces atât de complex: să pui ministere, agenții și autorități locale la aceeași masă, să stabilești KPI-uri clare și să monitorizezi progresul. În al doilea rând, digitalizarea e un sport de echipă, dar în România fiecare instituție joacă pe teren propriu, cu baze de date care nu „vorbesc” între ele și cu priorități diferite. Fără un lider care să impună o viziune unitară și să măsoare rezultatele cu date concrete, rămânem la stadiul de „intenții bune”.

Soluția? Un „dirijor” al digitalizării, cu autoritate clară și susținere politică, care să prioritizeze proiectele pe baza impactului real, nu a promisiunilor. Plus o echipă interministerială care să lucreze pe indicatori de performanță, nu pe ambiții politice. Altfel, riscăm să rămânem tot ultimii la DESI, cu un meniu frumos, dar fără farfurii pe masă.

În prima întâlnire de Board a Edge Institute puneam acest obiectiv ca unul fundamental pentru misiunea noastră și l-am susținut public, la lansarea oficială (martie 2025), la întâlnirea din 2 iunie cu actualul ministru, pe atunci liderul comisiei IT la Camera Deputaților, la IQ Digital Constanța și, nu în ultimul rând, acum o săptămână, în prima ediție a acestui newsletter. Ca atare, o spunem și aici: ne prezentăm foarte pregătiți pe subiect, la orice întâlnire pe temă!

Edge Institute a lansat la începutul lui iunie un Apel pentru transformarea digitală a României și, acolo, propuneam - să rămânem în tema zilei, organigrama digitalizării - și câteva obiective specifice ale colaborării între Administrația Prezidențială și Executiv:

Pentru administrația locală, Direcția de Urbanism e locul în care nevoia de digitalizare nu este doar imediată, ci și relevantă într-un proces extrem de complex, care înseamnă mult timp pierdut pentru cetățeni sau companii și investiții mari în resurse pentru primării. Așteptăm acum pași concreți în toate primăriile, mari și mici, cu siguranță extrem de interesate să ofere un proces digital și rapid românilor.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.