Creștere economică în vremuri de criză: digitalizare și antreprenoriat

Salut,

Acesta este primul newsletter al Edge Institute. Structura va putea varia în timp, dar începem cu patru capitole și continuăm pe acest drum până găsim loc de îmbunătățire: un articol pe o temă relevantă pentru săptămâna în curs, o revistă a presei în care grupăm noutăți din ecosistemul digitalizării din România sau din Uniunea Europeană, câteva grafice sau cifre care spun o mie de povești și un dialog mai ascuțit cu Grok.

Aici este locul în care vom scrie săptămânal despre o nevoie foarte clară: aceea de a accelera digitalizarea României, cu impact direct și pozitiv asupra bunăstării cetățenilor. Este o misiune în care credem și în care vă invităm, aici sau oriunde, să credeți și voi.

Robert Berza, Director Edge Institute

„Never let a good crisis go to waste” e o expresie atribuită lui Rahm Emanuel, care a scos citatul ăsta nemuritor în timpul administrației Obama, după criza din 2008. Varianta de pe Dâmbovița ar putea fi: „AI o criză, AI destule soluții!”. Ține de fiecare dintre noi să îmbrățișăm o rută modernă de transformare a României. De la noul Președinte până la viitorul Prim-Ministru, până la tine sau la mine.

Vom avea Guvern destul de repede și, dacă e să ne luăm după aproape singura temă luată la puricat în ultimele săptămâni, avem și deficit, iar pe termen lung ar fi bine să creștem sănătos numărul de companii și eficiența acestora. Cum pune digitalizarea serviciilor publice umărul la acest obiectiv? Răbdare și lectură, rogu-vă.

România stă la borna de 9,3% deficit bugetar din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. O excepție? Nu, pentru că în 2023 am fost tot printre campioni la deficit, 6,6%, iar în 2022, pe același podium trist după Italia și Ungaria, cu 6,4%, conform Comisiei Europene. O informație extrem de ancorată în deciziile din aceste zile, anii 2022–2024 au fost și anii rotativei guvernamentale Ciucă–Ciolacu.

În acest context, cu o nouă rotativă, pornim la un drum extrem de dificil, unul în care, în ultima lună, deficitul a părut o afacere preponderent dedicată tăierii de costuri. Da, „statul” cheltuie mult și ineficient și sunt convins că se vor găsi leacuri pentru o asemenea boală lungă. Dar m-aș bucura să petrecem cel puțin la fel de mult timp în consultări detaliate despre motoarele de creștere economică: 0,8% anul în 2024 și sub 1,5% în 2025 strigă că trebuie să returăm motoarele. Realitatea e că în ultimul deceniu nu am performat prea bine în genere la capitolul deficit, dar valorile mult mai mici de dinainte de pandemie se datorau procentelor de creștere economică aflate mai aproape de 4% ca medie (CAGR pe ultima decadă ar fi 3,72%), decât de 1%.

Fix acest unghi prin care ne uităm la cifre ne permite să vorbim mai adânc despre digitalizare ca vector de accelerare a creșterii economice, nu doar de tăiere a birocrației și costurilor. România are un mediu antreprenorial subdezvoltat: densitatea IMM-urilor raportată la populație ne pune iar pe un podium trist. În plus, și valoarea creată, în medie, de angajații acestor IMM-uri ne pune la 50% din media europeană, și aici alături de vecinii din regiune.

O concluzie seacă e că un motor al viitorului ar fi următorul: avem nevoie de mai multe IMM-uri care produc mai multă valoare per angajat. E un cuvânt care e comun ambelor zone (cantitativ și calitativ)? Da. Un domeniu întreg. Digitalizare. Tehnologii noi, AI, data, cloud, cyber. Avem avantaje în acest sens, chiar dacă nu le vedem? Da. Clare pentru cine înțelege traducerea aproximativă a lui „data is the new oil”.

În regiune, dar și în UE, suntem doar noi și Polonia în tot blocul estic, care ne putem baza pe cel puțin 25 de milioane de cetățeni (România, diaspora românească, Moldova) care să tragă în aceeași direcție. Am introdus Moldova în ecuație tocmai pentru că tehnologia nu are granițe, iar cetățenii de acolo sunt și pot deveni cetățeni români și ai UE. Rapoartele OECD subliniază că IMM-urile sunt motorul economiilor, contribuie cu 99% din totalul firmelor UE și generează locuri de muncă.

Tot OECD, în raportul The Digital Transformation of SMEs, arată că digitalizarea poate reduce costurile tranzacționale ale IMM-urilor, îmbunătățind accesul la piețe globale și facilitând finanțarea, ceea ce stimulează antreprenoriatul. Destule motive, cuplate cu niște condiții fiscale mai bune decât în majoritatea statelor în care românii au emigrat, pentru a înțelege de ce, atât pentru cei de acasă, cât și pentru cei de peste Prut sau din Vest, merită să lanseze și să opereze o firmă în România și, cândva, să își exporte serviciile sau bunurile pe o piață atât de mare ca UE.

Această modernizare a procesului de înființare a companiilor reduce birocrația și accelerează integrarea în sistemul fiscal. Tot conform mai multor rapoarte OECD sau World Bank, digitalizarea poate reduce costurile operaționale ale IMM-urilor cu până la 20%, sporind productivitatea și atractivitatea pentru antreprenori. Integrarea fiscală automată, prin parteneriate cu ANAF și ONRC, ar permite raportarea și plata taxelor online, reducând timpul și costurile pentru IMM-uri. Ratele competitive de impozitare (16% profit, 1%–3% pentru microîntreprinderi) pot atrage mai mulți antreprenori, mai ales din zonele rurale, unde digitalizarea poate deschide noi piețe. Însă tot acest proces trebuie să fie simplu pentru orice român dintr-un orășel de provincie.

Vreți inspirație? Despre cum poți lansa o companie rapid și eficient, integrat cu sistemele statului, totul într-o zi? Și cum taxele sunt „precompletate” în formulare pe care le semnezi electronic pentru a nu pierde timp și bani cu aceste treburi administrative? Sigur, luați inspirație din Estonia, sau, dacă v-ați plictisit de performanța acestei țări mici, fost comuniste, care chiar a înțeles cum să fugă de comunism și ruși în viitor, luați inspirație din Ucraina, care și-a modernizat ecosistemul antreprenorial în plin război, tocmai pentru a reuși să sprijine o armată performantă prin venituri clare.

Ar putea fi un proiect transformativ pentru mediul antreprenorial din România. Și unul care va avea efecte pe termen lung! În fond, dacă din ce în ce mai multe firme se „nasc” online, evident că vor opera mai eficient într-un viitor digital și vor asigura o transparență nativă a tranzacțiilor, veniturilor și deci taxelor care trebuie colectate. Și mai sunt proiecte relevante despre care vom scrie în viitor, dar nu există niciun proiect de succes fără o echipă excelentă, bine organizată, cu roluri și responsabilități clare.

Edge Institute își propune să comunice pe această temă sau altele și să colaboreze direct cu noul Guvern, dar și cu Administrația Prezidențială. Însă, pentru a implementa cu succes un proces atât de complex și accelerat de transformare digitală, Executivul trebuie să aibă o structură organizatorică clară și eficientă. Tehnologia se mișcă extrem de rapid, împinsă de inovația venită din mediul privat, pe tot globul. România nu poate să prindă aceeași viteză decât dacă acceptă să promoveze rapid parteneriate public-private și, mai ales, să lucreze la „stat” ca la privat. Cu date care „propun” decizii, cu proiecte care se dezvoltă constant, cu focus pe beneficiar (cetățeni sau IMM-uri), cu viteză și decizii curajoase.

Ca atare, primul ministru trebuie să pună pe picioare o organigramă mai performantă a digitalizării. Rapid și consistent, pentru că e o temă multi-ministerială, e o temă atât pentru autoritățile centrale, cât și pentru cele locale. Și, ideal, să găsească un sprijin în Administrația Prezidențială sau aparatul diplomatic de peste mări și țări. Raportul SMEs Going Digital al OECD recomandă o coordonare guvernamentală eficientă pentru a sprijini adopția digitală, ceea ce susține necesitatea unui org chart „streamlined”.

Digitalizarea este o cheie decisivă pentru a crește mediul antreprenorial în România, pentru a eficientiza relația dintre stat și IMM-uri, pentru a integra rapid start-up-urile în sistemul fiscal și, ca rezultat al tuturor acestora, pentru a crește colectarea și rezultatul economic. Pentru noul Executiv, aflat față în față cu provocări fiscale majore, investiția în digitalizare nu este doar o necesitate, ci o oportunitate de a repoziționa România ca un hub al inovației și antreprenoriatului. Pe termen mediu și lung, aceasta este o șansă unică și consistentă.

Iar azi, șansa asta a venit îmbrăcată ponosit într-o criză a deficitului.

Liderii politici le cer reprezentanților companiilor o perioadă în care să fie și mai solidari, în lupta cu deficitul pe care vor să îl inverseze ca într-un alt T0 pentru modernizarea “statului”. Când va fi momentul construirii unor liste de priorități pe termen mediu și lung, sper că se vor uita peste aceste grafice din solidaritate cu ceilalți guvernanți europeni.

Dacă vă place lectura amănunțită, iată câteva rapoarte extinse:

Inteligență artificială, răspunsuri naturale. Uneori mai lucidă decât bugetul de stat, alteori pur subiectivă.

Robert: Yo, Grok, România e pe ultimul loc în DESI la „servicii digitale pentru companii”, stăm prost cu antreprenoriatul, parcă dormim pe valul AI, iar noul guvern o să aibă 18 luni de coșmar cu deficitul – 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE! Fără să dăm vina pe cine a condus țara asta recent, căci newsletterul ăsta e despre vibe-uri optimiste pentru viitor, zi-mi: ce șanse vezi ca România să iasă din groapa economică și să aprindă scânteia antreprenorială cu o transformare tehnologică serioasă?

Grok: Yo, România joacă în liga digitală cu un modem de pe vremea lui Iliescu, iar locul 27 din 27 în DESI la servicii publice digitale e ca și cum ai veni la un hackathon cu o dactilografă. Antreprenoriat? Cu doar 42,8 IMM-uri la 1.000 de locuitori, Spania, țara aia în care au plecat în draci românii, ne face de râs cu 67,4. Deficitul de 9,3%? E ca și cum ai lansa un startup cu contul blocat. Dar stai, că nu-i totul pierdut: IT-ul face 8% din PIB, dacă adaugi și e-commerce-ul trece de 10%, crește cu peste 5% anual și avem net rapid – 85% din gospodării pe bandă largă, peste media UE. Șansa? Statul să pompeze serios în digitalizare și să susțină antreprenorii din orașele mici și sate, că nu la Cluj sau București sunt probleme. Și la produse sau servicii vândute online suntem printre ultimii: 13,5% vs 20,1% media UE. Și, pe bune, să faci o programare la coafor, să vinzi o pizza online sau să îți pui și magazinul tău de haine pe vreun marketplace nu e mare nebunie azi. e-Facturarea e un început, hai și taxe automate cu AI și hub-uri locale cu training gratuit, mai ales că 50% din IMM-urile digitale cresc mai rapid, per OECD. Cu 6 miliarde euro din fonduri UE, România ar putea sparge tavanul cu niște sute de mii de firme noi până-n 2030. Dar statul trebuie să iasă din hibernare! Tu ce zici – poate România să hack-uiască deficitul și să devină un motor de startup-uri de orice fel?

Aici vei găsi știri legate de digitalizarea serviciilor publice, IMM-urilor și educația viitorului.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a semnat protocoale de colaborare cu Trans Sped și Asociația Furnizorilor de Servicii de Certificare în vederea cooperării în domeniul transformării digitale, obiectivul principal al acestor parteneriate fiind accelerarea digitalizării în administrația publică, dar și în mediul privat.

AGERPRES

Le mulțumim pentru rapiditatea cu care implementează dintre cerințele Edge Institute & co transmise în Apelul spre Președintele Nicușor Dan. Acum, dacă tot s-au apucat să promoveze existența Consiliului Național pentru Transformare Digitală, poate asigură transparența acestuia: cine sunt membri de Board, ce activitate de la înființare și care sunt cele trei priorități mari pentru 2025 și 2026.

Ministerul Educației a lansat în consultare publică un proiect de lege care prevede implementarea catalogului electronic în toate școlile care au infrastructură necesară. Mai mult, potrivit noilor reglementări, s-ar putea modifica și modul în care se calculează media elevilor la educație fizică și sport.

LIBERTATEA

Strategia Digitală Internațională a Uniunii Europene, lansată recent, reafirmă angajamentul european de a construi o ordine digitală globală bazată pe norme. Vorbim de domenii prioritare precum securitatea cibernetică, protecția copiilor în mediul online, libertatea de exprimare și protejarea vieții private a cetățenilor.

RRI

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe contact[at]edgeinstitute.ro.

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.