Alături de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), Confederația Patronală Concordia, Leaders in Tech și Romanian Business Leaders (RBL), am transmis domnului Președinte Nicușor-Daniel Dan un apel pentru accelerarea transformării digitale a statului – o invitație deschisă la co-construcție, la dialog instituțional, la mobilizare a resurselor civice și expertizei existente în societate.
România se află într-un moment de cotitură. Avem o generație de tineri specialiști IT, ponderea absolvenților din domeniu de 6,9% plasându-ne printre liderii Uniunii Europene la acest indicator, o rețea de internet de mare viteză printre cele mai performante din Europa (96% dintre gospodării acoperite de rețele gigabit) și o societate care aspiră la servicii publice moderne, rapide și transparente. Cu toate acestea, doar 18% dintre români utilizează servicii publice digitale – față de o medie europeană de peste 65% – și doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, în condițiile în care media UE este de 54%.
Această realitate nu reflectă lipsa de potențial tehnologic, ci absența unei guvernanțe coerente și a unei voințe politice clare de a integra digitalizarea ca prioritate națională, aspect confirmat de raportul OCDE asupra României (2023), care arată că lipsa unei strategii coerente de guvernanță digitală, fragmentarea responsabilităților și fluctuațiile frecvente la nivel instituțional au condus la inițiative digitale însilozate, fără continuitate sau impact sistemic.
Până acum, gradul scăzut de digitalizare a alimentat anumite fenomene, printre care:
corupție, semnalată de peste 75% dintre români ca o problemă larg răspândită, alimentată inclusiv de menținerea deciziilor administrative opace;
birocrație inutilă și împovărătoare pentru cetățeni și mediul privat. Spre exemplu, România se află pe locul 20 în lume la complexitatea de a face business;
pierderi fiscale semnificative din cauza lipsei de automatizare și control: România se situează penultima în clasamentul privind colectarea taxelor ca procent din PIB (27%), media EU fiind la 40%;
încredere scăzută în stat și în instituțiile sale: doar 41% declară că au multă sau foarte multă încredere în primării, 29,8% în Președinție, 19,4% în Guvern și doar 17,4% în Parlament.
O guvernanță digitală matură necesită leadership clar și legitim, susținut de un mandat și o viziune strategică pentru transformarea sistemică a administrației publice, fiind esențială promovarea coerenței deciziilor între instituții, integrarea orizontală și colaborarea cu cetățenii și sectorul privat, pentru a stimula productivitatea economică și bunăstarea socială.
Noi, la Edge Institute, credem că România are nevoie de creștere economică reală și sustenabilă, alimentată de digitalizare. Transformarea digitală înseamnă mai mult decât tăieri de cheltuieli. Înseamnă un motor de creștere, un nou contract social între stat și cetățean, o economie modernă, flexibilă și pregătită să concureze la nivel global. În companiile și organizațiile în care am făcut performanță, am văzut cum exercițiile de ajustare a costurilor și investițiile în motoare de creștere merg mână în mână. De fiecare dată când am tăiat costuri, am știut că trebuie să investim – în oameni, în procese, în inovație. La fel trebuie să se întâmple și cu statul.
De la noua Administrație Prezidențială, ne dorim să:
Aloce resurse pentru a ghida transformarea digitală, prin numirea unui Consilier Prezidențial pentru Transformare Digitală, care să faciliteze dialogul între instituțiile statului, mediul privat și societatea civilă, să reprezinte Administrația în foruri europene și internaționale relevante, să contribuie la consolidarea poziției României ca actor regional în economia digitală și la promovarea digitalizării ca prioritate strategică națională și să coordoneze Comisia Prezidențială pentru Transformarea Digitală a României, care ar funcționa ca spațiu de articulare între instituțiile statului și coaliția civică/privată cu mandat clar, cadru de întâlnire regulată și obiective definite.
Integreze transformarea digitală în acțiunea diplomatică, inclusiv prin Înființarea Rețelei Diplomatice pentru Transformare Digitală, formată din personal diplomatic și consular aflat la post în capitalele-cheie europene și globale, pentru a facilita preluarea de bune practici de la țările gazdă, prioritizând identificarea de tehnologii emergente aplicabile serviciilor publice românești;
Susțină o reformă a guvernanței transformării digitale din cadrul Executivului, cu obiectivul delimitării clare a atribuțiilor și responsabilităților, oferirii legitimității necesare acestora pentru coordonarea interministerială în domeniu, însoțită de un mandat clar de eficiență;
Inițieze un Pact Național pentru Digitalizarea României, semnat de partidele politice, administrația publică centrală și locală și societatea civilă, pentru asigurarea continuității și a unui cadru coerent de implementare.
România are, odată cu schimbarea de mandat prezidențial, o ocazie unică de a transforma digitalizarea dintr-un angajament retoric într-o prioritate națională reală. Contextul politic actual oferă o fereastră de oportunitate pentru a repoziționa transformarea digitală ca un proiect de țară, cu impact transversal, sprijin larg și semnificație strategică, o ocazie rară de a reporni din temelii reforma digitală a statului. Președintele are legitimitatea, vizibilitatea și neutralitatea instituțională pentru a da tonul unei transformări de substanță – una care să redefinească relația dintre stat și cetățean. Un semnal clar din partea Președintelui – ca actor de echilibru și garant al interesului public – poate genera aliniere și acțiune coordonată între instituțiile cheie ale statului. Nu este doar o chestiune de voință politică, ci de redirecționare a modului în care funcționează administrația: mai simplu, mai rapid, mai transparent. Este un test de viziune și guvernanță pentru România anului 2030.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te invităm să te abonezi la newsletter-ul Edge Institute. Iar dacă vrei să contribui cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe contact[at]edgeinstitute.ro.