Munca în era AI: de la șoc la productivitate

Tehnologia nu doar înlocuiește, ci creează cerere nouă de muncă atunci când e combinată cu abilități umane: creativitate, relație, judecată. În această ediție vorbim despre cum și unde afectează automatizarea piața muncii din România. Vei găsi mecanismele prin care tehnologia poate înlocui sau amplifica munca, sectoarele și ocupațiile cele mai expuse, precum și implicațiile pentru inegalități. În final, sintetizăm ce e de făcut: digitalizarea proceselor, dezvoltarea de competențe și măsuri de reconversie și politici publice care valorifică AI în mod responsabil – pentru că provocarea României nu e lipsa tehnologiei, ci subutilizarea ei.

Alexandru Dănescu și Roland Kristo, cercetători asociați

România se confruntă cu o realitate incomodă: tehnologiile emergente precum inteligența artificială nu mai sunt doar scenarii futuriste, ele modelează deja piața muncii. Însă întrebarea e: suntem pregătiți?

Cel mai recent raport Edge Institute analizează în detaliu felul în care patru tipuri de tehnologii (robotizare, programare, învățare algoritmică și generare AI) influențează viitorul locurilor de muncă din România. Iar concluziile sunt clare: 70,65% din piața muncii românești înregistrează un grad de expunere ridicat la cel puțin un tip de automatizare. Mai mult, 49,11% din locurile de muncă au un grad de expunere ridicat la trei sau chiar patru procese tehnologice.

Suntem departe de a fi o economie digitală: doar 2,54% din firmele românești folosesc roboți industriali sau de servicii, în timp ce media UE e la 6,26%. Doar 23% din firmele românești înregistrează un grad ridicat sau foarte ridicat de intensitate digitală, față de media UE de 34,25%. Doar 3,07% din firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI, iar la nivelul UE procentul e de 13,48%.

Tocmai pentru că adopția tehnologiei e slabă, piața muncii din România este mai expusă decât media UE la trei din patru tipuri de automatizare. În plan intern, femeile sunt mai expuse automatizării prin GenAI, în timp ce bărbații sunt vulnerabili la robotizare și digitalizarea muncii de birou.

Tipurile de automatizare sunt corelate, adică dacă o ocupație e expusă la robotizare, aceasta va fi expusă și la programare sau AI. Din acest motiv, trebuie să dezvoltăm politici industriale țintite asupra sectoarelor cele mai afectate, pentru a dispersa riscul social al șomajului tehnologic. În același timp, automatizarea generează și eficientizări de care societatea românească ar avea nevoie. În raportul de luna viitoare, ne vom uita la impactul automatizării asupra administrației publice, un domeniu profund expus mai ales la GenAI.

Ce e de făcut? În raport prezentăm patru recomandări adresate executivului național, cu scopul de a transforma riscurile automatizării în oportunități:

Așa cum subliniem și în raport, deși unele dintre măsuri presupun investiții semnificative și posibil riscante, cea mai costisitoare decizie în secolul XXI este inacțiunea. Într-o lume în care transformarea tehnologică este rapidă și globală, a rămâne în urmă nu mai este o opțiune acceptabilă pentru România. Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați raportul integral.

Bună! Hai să lămurim simplu, ca la o poveste pe înțelesul tuturor. „AI-ul îmi ia jobul” e despre un program sau robot care preia sarcini repetitive – de exemplu, un soft care procesează facturi mai rapid decât un funcționar sau un robot care asamblează piese în fabrică. În România, multe joburi sunt expuse la astfel de automatizări, mai ales în domenii ca producția sau munca administrativă de rutină. Dar nu e sfârșitul poveștii – tehnologiile, de la mașina de țesut la computere, au înlocuit mereu sarcini, dar au creat și joburi noi, cum ar fi programatori, analiști de date sau specialiști în marketing digital.

Pe de altă parte, „un om care știe să folosească AI-ul” e adevărata provocare. Gândește-te la un coleg care folosește AI ca pe un super-asistent: redactează rapoarte în câteva minute cu un tool ca mine, analizează date de piață cu algoritmi sau optimizează procese logistice. Fără aceste skill-uri, rămâi în urmă, pentru că el e mai rapid și mai valoros pentru angajator. Într-o țară ca România, cei care stăpânesc AI-ul vor lua joburile bine plătite, fie în IT, agricultură smart sau servicii creative. E ca o cursă: cine are AI-ul ca aliat, ajunge primul la linia de finish!

De ce contează asta pentru guvernanță? Pentru că statul trebuie să pregătească terenul ca să nu pierdem cursa globală.

Statul trebuie să acționeze: să introducă lecții de AI în școli, să finanțeze programe de reconversie profesională și să creeze parteneriate cu firme tech. E despre a face România un lider, nu un urmăritor, în era digitală! Ce crezi că ar trebui să facă statul primul ca să ne pregătească? 😎

Cum formăm profesorii viitorului într-o economie a atenției și cum creștem nivelul lor de pregătire? Cum pot concura cu influencerii din feedul elevilor, folosind telefonul în mod inteligent? Dacă AI știe „tot”, ce mai rămâne unic profesorului în relația cu elevii?

În pragul noului an universitar, Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, este invitat în cel mai nou episod din podcastul pOD by Edge Institute.

Urmărește episodul integral și abonează-te.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.