La începutul lui 2024, Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a scris ceva ce puțini lideri au luat în serios la momentul respectiv: „Aproape 40% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse la AI. Această tehnologie va adânci inegalitățile dintre țări dacă guvernele nu acționează acum." Mai bine de doi ani mai târziu, sunt câteva cercetări și articole care par a confirma avertismentul. Iar România nu a acționat mai deloc în aceste 24 de luni la capitolul AI.

Acest material nu propune previziuni dedicate unui viitor abstract al muncii sau unor scenarii SF ce implică AI. Propune, însă, un manifest ce vizează o tensiune care crește, constant, în call centerele din Cluj, în multinaționalele din București, în sălile de ședințe din toată țara, dar și în satele și în micile orașe care, din diverse motive, au fost plasate la periferia trendului de reindustrializare și tehnologizare. Au scris despre această tensiune și Alexandru Dănescu și Roland Kristo, într-un raport publicat anul trecut pentru Edge Institute.

Este o continuare a apelului de acum câteva săptămâni, când subliniam că nu avem nicio instituție care să monitorizeze acest fenomen, să măsoare efectele sau să îl gestioneze. Pur și simplu nu există nimeni responsabil pe subiect în „organigrama” statului român.

Înainte să intrăm în detalii, o precizare metodologică necesară: ce urmează nu este speculație despre ce ar putea face AI în viitor. Este o sinteză a ce spun deja cele mai riguroase instituții de cercetare economică globală, FMI, McKinsey Global Institute, World Economic Forum, cercetători peer-reviewed din universitățile europene de top, despre ce se întâmplă acum și ce urmează în orizontul 2026-2030. România nu apare în aceste analize ca o excepție norocoasă. Apare, atunci când apare, ca un caz de risc maxim.

Dubla capcană: expuși și lenți în același timp

McKinsey are, în raportul din 2024 „A New Future of Work: The Race to Deploy AI and Raise Skills in Europe and Beyond", un termen pentru ce i se întâmplă României: „double jeopardy", dubla capcană. Se aplică țărilor care sunt … [citește mai mult]

Grafice și cifre

În România, adoptarea AI rămâne mai degrabă un proces informal decât formal, instituțional, structural, după cum relevă un studiu dedicat guvernanței AI în țări din întreaga lume.

Aristovnik et al. (2026). Global Artificial Intelligence Adoption Survey: Perceptions of Public Sector Employees. University of Ljubljana, Faculty of Public Administration

Categorisite în marja gradului de pregătire pentru AI, România și Bulgaria sunt țările din UE încadrate la categoria „codașelor”.

Rapoarte și studii

Rowan Wilkinson et al. (Chatham House) (2026), Breaking the deadlock on AI governance..
Un recent raport publicat de think tank-ul britanic Chatham House explorează problematicile guvernanței AI și prezintă alternative pentru deblocarea impedimentelor.
Într-un studiu al OCDE este evaluat gradul de implementare de către statele membre UE a prevederilor Planului Coordonat al Uniunii Europene pentru Inteligența Artificială.
Există multiple scenarii potențiale dedicate viitorului muncii și AI. Forumul Economic Mondial prezintă patru dintre acestea, într-o analiză complexă și plină de perspective.
  • Ce ne pot învăța gorilele cu portofel digital despre sprijin financiar pentru natură (World Economic Forum)
  • Fonduri europene 2026: Noi granturi IMM de 15.000-200.000 EUR pentru digitalizare, în județele Brașov, Sibiu, Alba, Covasna, Harghita, Mureș. Ghidul de finanțare propus (StartupCafe)
  • MEDAT a publicat noile criterii de clasificare a unităților de cazare, care pun accent pe digitalizare și debirocratizare (Agerpres)
  • Șeful Autorității pentru Digitalizare, Dragoș Cristian Vlad, înlocuit, de Ilie Bolojan, cu Aurel-Cătălin Giulescu (Euronews România)
  • Universitatea din Craiova investește peste 16 milioane de lei într-o infrastructură cloud pentru inteligență artificială (Radio România Oltenia)
  • Noua carte electronică de identitate - Internele mută Serviciul de informații pentru cetățeni pe un sistem AI (Profit)
  • Măsuri derogatorii care să permită accelerarea implementării proiectelor de digitalizare finanțate prin PNRR, aprobate de Guvern (Agerpres)
Oamenii Edge Institute
Republica Moldova nu mai este sora mai mică a României. Este, însă, sora noastră mult mai bine digitalizată. Vorbim pe larg despre lecțiile pe care le putem prelua de peste Prut în materie de transformare digitală cu Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică din Republica Moldova, în cea mai recentă ediție de podcast „pOD by Edge Institute”. Amalia Enache a pregătit și de data aceasta o conversație plină de substanță despre „pionierul digital” al regiunii, despre servicii pe care cetățenii moldoveni le accesează la un click distanță și, desigur, despre cum putem construi și „poduri digitale” peste Prut, dincolo de cele fizice și de flori. Vă invităm cu drag să urmăriți acest episod!
podcast-Nicoleta Colomeeț


Dacă vreți să aflați mai multe despre povestea digitală a Republicii Moldova, pe 5-6 iunie, la Chișinău are loc Moldova Digital Summit. Puteți obține 50% reducere cu codul 50mds26 aici.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.