Săptămâna trecută au ieșit din laboratoarele Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică două evaluări: raportul anual în baza Deceniului Digital, care include și rapoarte pentru fiecare stat membru, inclusiv România, respectiv Digital Government Outlook. După aceste documente-cheie care ne indică temperatura apei în materie de transformare digitală la nivel mondial, România traversează un (nou) moment de cumpănă. Cum transformarea digitală este acest bloc cu bulină roșie care este în pericol să cadă la orice cutremur politic, rămâne de văzut cât de afectată îi va ieși structura de rezistență din ce se întâmplă în această perioadă.

În contextul formării noului Guvern, nu putem să nu ne întrebăm ce se dorește pe acest subiect și cum se aliniază viziunea propusă cu direcțiile europene și cele ale țărilor care fac parte din OCDE. Am folosit intenționat acest reflexiv pasiv al verbului „a dori” pentru că, până acum, responsabilitatea acțiunii a rămas neatribuită în materie de digitalizare. Sigur că, la nivel formal, nu ne-a lipsit o figură căreia să-i fie pus în brațe acest portofoliu: de la miniștri, la vicepremieri și (mai nou) la propuneri de miniștri delegați, la directori de autorități. Ce a lipsit? Legitimitatea politică și resursa umană pentru a prioritiza, a orienta, a conduce, a alinia, a armoniza, a monitoriza și a evalua ce se întâmplă în materie de transformare digitală și, mai nou, în materie de inteligență artificială.

Pornind de la Digital Government Outlook și Raportul României în contextul Deceniului Digital, analizăm în detaliu care sunt trendurile globale și unde se situează țara noastră în acest ecosistem.

Grafice și cifre

În noul raport dedicat Deceniului Digital al Uniunii Europene, România se plasează în continuare pe ultima poziție pe majoritatea dimensiunilor relevante. Spre exemplu, în materie de proporție a utilizatorilor serviciilor online, numai un sfert dintre români se încadrează în această categorie. Media europeană, în schimb, atinge o cotă de circa trei sferturi din totalul cetățenilor europeni.

În materie de date deschise, utile și reutilizabile în procesele de guvernanță și în demersurile de elaborare a politicilor publice, România depășește media OCDE, cu precădere la capitolul accesibilității acestora.

Sursa: OCDE, 2026

Rapoarte și studii

Transformarea digitală a interacțiunii dintre stat și cetățean este un proces complex, dar imperativ. De la această premisă pornește și cel mai recent studiu OCDE, o radiografie a digitalizării procesului de guvernare în statele membre și candidate ale OCDE. Detaliem pe larg în articolul de mai sus principalele lecții pe care România le poate extrage din această analiză.
Cel mai recent raport dedicat economiei și societății digitale în România ilustrează un progres sacadat al țării pe multipli indicatori relevanți și un peisaj general al stagnării în spectrul digitalizării interacțiunii dintre stat și cetățean.
Într-un material academic dedicat digitalizării în Coreea de Sud, autorii fundamentează distincția clară dintre guvernarea electronică și guvernanța digitală și prezintă maniera în care simbioza între acestea generează un salt digital consistent.
  • Digitalizare cu bucluc. Platforma de încărcare a rezolvărilor subiectelor Evaluării Naționale întâmpină dificultăți tehnice (Cotidianul)
  • MIPE prelungește programul de digitalizare a IMM-urilor. Peste 1.100 de plăți au fost procesate în ultima lună (Capital)
  • Franța introduce cursuri obligatorii despre inteligența artificială, o dată pe săptămână din clasa a X-a, anunță premierul Sébastien Lecornu (EduPedu)
  • Cum vorbim despre dezinformare la școală (Școala9)
  • Inteligența artificială „a măturat” zeci de mii de locuri de muncă la Oracle, Amazon și Meta (Digi24)
  • Inteligența artificială ar putea lansa atacuri cibernetice de amploare, care ar putea copleși sistemele de apărare ale guvernelor și companiilor în câteva luni, avertizează SUA (G4Media)
  • Fără TikTok, Instagram sau Facebook pentru copiii sub 15 ani. Decizia luată de Emiratele Arabe Unite (Digi24)
  • Deceniul digital 2026 – Raport intermediar privind proiectele multinaționale (Comisia Europeană)
  • PNRR: Cum se face raportarea pe Digitalizarea IMM (Fonduri Structurale)
  • Macron îndeamnă SUA să acorde acces la modelele de inteligență artificială ale Anthropic, pe fondul temerilor de atacuri (Reuters)
Oamenii Edge Institute
Cum arată, în realitate, ecosistemul de guvernanță digitală din România? Ne povestește Oana Gheorghiu, viceprim-ministră în Guvernul României, într-o nouă ediție din podcastul „pOD by Edge Institute”. Într-o conversație moderată, ca de obicei, de jurnalista Amalia Enache, Oana Gheorghiu prezintă provocările, impedimentele, dar și progresele pe care România le-a înregistrat în traiectoria sa de transformare digitală și discută, totodată, și posibile soluții. Vă invităm să ascultați întreaga discuție!
Oana Gheorghiu


Într-un interviu pentru Adevărul, Vlad Zaha, cercetător în politici digitale la Edge Institute, discută despre siguranța copiilor în mediul online. În contextul recentei decizii a guvernului britanic de a interzice accesul minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale, Vlad Zaha discută despre opțiuni relevante de politică publică și ancorează conversația națională în dezbaterea internațională mai largă. Citește aici.
Vlad Zaha

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.