Multe au fost zerourile din dreptul proiectelor de digitalizare finanțate în ultimele două decenii. Cifrele spun, mai bine decât orice discurs, cât de veche și cât de costisitoare este promisiunea digitalizării în România.

„Potrivit estimărilor noastre, în perioada 2000-2008 în România s-au investit 6 miliarde euro în zona sistemelor electronice proprii administrației publice și realitatea este că suntem în situația în care fiecare instituție are mai multe sisteme, iar acestea nu comunică între ele”, ne spunea în 2010 Toma Cîmpeanu, șeful echipei e-România în Ministerul Comunicațiilor la vremea respectivă. Au urmat alte valuri de finanțare, cu portalul eRomânia care a costat circa 12 milioane de euro în total, dar și cardul de sănătate și dosarul electronic de sănătate, ce au înghițit cumulat până la 300 de milioane de euro. Prin PNRR, România și-a asumat un salt: 5,97 miliarde de euro, adică 20,5% din valoarea totală a planului, alocați pentru proiecte de digitalizare, din care 1,81 miliarde de euro doar pentru componenta de transformare digitală a sectorului public. La acestea se adaugă Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, din care 661.597.387 euro (495.775.745 euro FEDR și 165.821.642 euro din bugetul de stat) pentru prioritatea „Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri”.

Sunt câteva exemple punctuale care indică destul de clar că digitalizarea României nu a suferit de lipsă de finanțare; poate doar în sensul de planificare financiară pe termen lung pentru refontă și îmbunătățire, dar suferă acut de viziune, crez puternic și de sindromul „așa se face pentru că așa s-a făcut mereu” și „așa sunt procedurile”.

Toate-s vechi și nouă toate; inclusiv procedurile statului.

Grafice și cifre

România se plasează pe penultimul loc în UE din perspectiva capacității digitale, cu un scor total de 51.5/100, cu circa 10 puncte sub media UE.

Dintre serviciile pe care românii le vor digitalizare cu prioritate, plata online a taxelor și impozitelor este de relevanță majoră pentru 3 din 5 respondenți, iar 1 din 2 plasează programările online pentru obținerea CI și pașaport la acest nivel.

Rapoarte și studii

Politico Research & Analysis Division (2026), The European Digital Capacity Index.
Studiul Politico asupra capacității digitale a statelor membre ale Uniunii Europene cartografiază câteva perspective esențiale. Spre exemplu, în cazul României, la nivel de capacitate digitală, discrepanța dintre stat și privat este masivă: capacitatea instituțională este evaluată la 38.8, mult sub media europeană, în timp ce mediul privat atinge o cotă de 64.1, la un nivel relativ competitiv. Rezultă o discrepanță de circa 26 de puncte.
În materie de servicii sociale pe care statul le oferă în Uniunea Europeană, un studiu demonstrează că digitalizarea creează o oportunitate majoră de inovare și dezvoltare de noi paradigme.
Într-o carte recent publicată la Cambridge University Press se discută despre efectul de triaj în politicile publice pe care schimbările de paradigmă dese le provoacă în lipsa adaptării aparatelor instituționale. Transformarea digitală constituie un studiu de caz foarte relevant în acest sens.
  • Ministrul Economiei: Digitalizarea în România nu s-a făcut în proporție covârșitoare. Șeful ADR este responsabil (euronews)
  • Un nou consilier la Palatul Cotroceni (n.r. responsabil de digitalizare și AI) (HotNews)
  • Eurostat: Digitalizarea economiei în România rămâne la jumătate față de media UE (capital.ro)
  • Organizațiile de Management al Destinației primesc 40,9 milioane lei prin PNRR, pentru promovare, digitalizare și infrastructură turistică (agerpres)
  • ANAF testează „roboței” la ghișee. Contribuabilii ar putea interacționa cu terminale digitale ca-n aeroport (spotmedia)
  • Programul SAFE accelerează pe zona digitală. Guvernul vrea o platformă dedicată pentru a facilita conectarea industriei de apărare (digi24)
  • Estonia caută un partener pentru construirea unui portofel digital de identificare (identityweek)
  • UE a simplificat cea mai strictă lege privind inteligența artificială: ce s-a schimbat și de ce este important (euronews)
  • AI-ul ar putea fi implementat în justiția din România, la inițiativa lui Nicușor Dan: „Decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămâne, în toate cazurile, apanajul procurorului” (ziare.com)
Oamenii Edge Institute
În cel mai recent episod din podcastul „pOD by Edge Institute”, Răzvan Rughiniș, cofondator Innovation Labs, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare – UPB și membru în boardul Edge Institute, discută despre parteneriatul esențial dintre inteligența umană și inteligența artificială. Discuția, moderată de Amalia Enache, jurnalistă ProTV, explorează multiple tematici, de la felul în care noile tehnologii remodelează contractul social la competențe, provocări și oportunități pe care le putem accesa în era AI. Vă invităm să ascultați podcastul accesând linkul de mai jos:
Răzvan Rughiniș


Tot la capitolul „Oamenii Edge”, Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) și membru în boardul Edge Institute, a fost de curând desemnat CEO of the Year la SABRE Awards EMEA 2026. Sergiu Manea este, de altfel, primul executiv din sectorul bancar și primul CEO al unei companii din Europa Centrală și de Est care obține această titulatură. Într-un interviu pentru Banking News, acesta își prezintă modelul de lucru, un model care integrează plenar noile tehnologii și instrumentele digitale:
Sergiu Manea

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.