Ce lipsește în digitalizarea României? Guvernanța.

Robert Berza, Director Executiv Edge Institute

În ultimul deceniu, „digitalizare” a fost unul dintre cuvintele cel mai des folosite în discursurile politice și programele de guvernare. Sună bine, inspiră modernitate, pare să rezolve destule probleme.

Mai mult, dacă citești documentele oficiale, România pare o țară aflată pe drumul cel bun. Avem internet rapid, avem legislație modernă, avem chiar și proiecte punctuale de identitate digitală și semnătură electronică. Pe hârtie, arată bine. Dar realitatea pe care o trăiește cetățeanul sau antreprenorul se învârte încă în jurul unui ghișeu, nu al unui smartphone: sisteme care nu comunică între ele, aplicații greu de folosit, servicii publice care îți mănâncă timp, nervi și bani.

Unul dintre motivele clare pentru care există acest decalaj? Lipsește ceva esențial: o organigramă clară a digitalizării, mecanismul de guvernanță care transformă promisiunile în servicii reale, integrate și accesibile.

Transformarea digitală nu este un exercițiu de tehnologie, ci unul de organizare și guvernanță. O organigramă bine gândită înseamnă roluri și responsabilități clare, linii de comandă scurte și capacitatea de a livra. Fără ea, digitalizarea rămâne fragmentată. Cu ea, România poate defini o viziune, construi o echipă și o strategie coerentă, în care fiecare instituție știe ce are de făcut, iar cetățenii încep să vadă schimbarea.

OECD avertiza încă din 2016 că România suferă de lipsă de coordonare, fragmentare și de o cultură slabă a „efortului comun”. Recomandările lor – un rol decisiv de CIO guvernamental, dezvoltarea unor politici coerente și servicii centrate pe cetățean și companie – sunt la fel de valabile astăzi când vorbim, la fel ca în urmă cu aproape un deceniu, tot despre nevoia unui salt. Diferența este că în 2025 nu mai avem luxul de a amâna.

OECD Public Governance Reviews: Romania Scan 2016

Tot OECD, la final de 2023, sublinia importanța aceleiași fundații solide, care depinde de o guvernanță coerentă și cu autoritate și legitimitate recunoscute de actorii politici, dublată de o strategie a transformării digitale si echipe dedicate acestui obiectiv. Credem că nu e nevoie de traducere pentru citatul de mai jos sau de argumente suplimentare pentru importanța organigramei digitalizării.

Pentru că România are nevoie de mai mult decât rapoarte și promisiuni. Are nevoie de un model care funcționează, testat în țări care au trecut deja prin această transformare. Estonia, unul dintre liderii europeni ai serviciilor publice digitale, a arătat că succesul nu vine din proiecte izolate, ci dintr-o structură clară și un mecanism de guvernanță coerent.

În urmă cu mai bine de trei luni, Edge Institute, alături de alte organizații, a lansat un apel public pentru transformarea digitală a României, cu accent pe guvernanță și pe nevoia unei organigrame coerente. Aceeași direcție era subliniată încă din rapoartele OECD din 2016 sau 2023, iar în timp, tot mai mulți actori din societate au ajuns la aceeași concluzie: fără o arhitectură clară de guvernanță, digitalizarea rămâne blocată în promisiuni. Cu toate acestea, subiectul nu a intrat încă pe agenda publică a Executivului sau a Administrației Prezidențiale.

De aceea, am ales colaborarea cu Digital Nation – echipă care include și fostul CIO al Estoniei și care are experiență in proiecte similare pe 4 continente – pentru a formula o propunere concretă, adaptată României: un Vicepremier responsabil de digitalizare, un CIO guvernamental apolitic și profesionist, un Consiliu Digital cu putere reală de decizie și repoziționarea ADR ca reursă cheie de execuție a strategiei si planului de acțiune setat de CIO . O astfel de soluție poate transforma dezbaterile și promisiunile într-un pas real spre acțiune.

Pentru că România are o șansă unică de a recupera decalajul. Suntem pe ultimul loc în Europa în Digital Decade la servicii publice, dar tocmai asta înseamnă că progresul vizibil poate veni rapid, dacă există voință și coerență. Cetățenii și antreprenorii nu cer minuni, cer servicii simple, funcționale, care să le facă viața mai ușoară. Și aceste servicii pot fi livrate în câțiva ani, dacă punem la lucru o organigramă corectă și o echipă care chiar are mandat să livreze.

Nu e doar o dorință a unui think tank sau a câtorva actori răzleți din administrație. Sondajul realizat de Edge Institute împreună cu Ipsos România arată că 70% dintre români văd digitalizarea ca un lucru bun (în creștere de la 63% anul trecut), iar doar 9% cred contrariul. Cetățenii cer accelerarea procesului, mai ales în domenii precum simplificarea birocrației, în educație sau sănătate. Optimismul social este în creștere, iar presiunea pentru rezultate concrete e tot mai puternică.

România nu pornește de la zero. Avem infrastructură, avem legislație, avem proiecte punctuale, avem un mediu privat matur cu campioni în tehnologie și un capital uman invidiat de vecinii din regiune. Dar fără o organigramă clară, toate acestea rămân insule nelegate între ele.

În următorii 5-10 ani putem face un salt uriaș, de la coada Europei la media continentală, dacă trecem mai repede, mai concret și mai coerent de la vorbe la acțiune. De la promisiuni la execuție, de la proiecte izolate la o strategie comună, de la fragmentare la o administrație care lucrează în primul rând pentru cetățeni și antreprenori.

Timpul nu mai este de fapt o opțiune. Vorbim de o urgență si cetățenii își doresc concret o accelerare în acest domeniu. Nimeni nu credem că vrea peste 10 ani să citeze din raportul Digital Nation și să sublinieze că și atunci concluziile cheie sunt la fel de relevante.

Organigrama digitalizării nu este un detaliu tehnic, ci cheia prin care România poate trece de la locul codaș la o poziție respectabilă în Europa.

Nu mai e vorba de dacă. E vorba de cât de repede și cât de bine reușim să livrăm.

Comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, raportul diagnostichează starea actuală a guvernanței digitale din România și propune un model fezabil la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în 12–24 de luni. Ținta este un plan aplicabil pe doi ani care să crească coerența, leadershipul și capacitatea de execuție, ancorat în ceea ce este posibil politic și administrativ astăzi.

Metodologia a combinat două cadre proprii dezvoltate de Digital Nation: (1) Digital Governance Future-Readiness Framework — o evaluare pe 12 piloni (ex. viziune și strategie, cadru legal, acces la servicii), bazată pe cercetări aprofundate (rapoarte naționale și internaționale, cadre legislative și instituționale, strategii și programe ca PNRR și Digital Decade, indicatori statistici, recomandări UE/OECD) și interviuri în teren cu 19 organizații-cheie din ministere, agenții, mediul privat și societatea civilă; și (2) Digital Governance Maturity Model — care a identificat 14 pârghii critice ale guvernanței, dintre care au fost analizate în profunzime 8, folosind rezultatele cercetării și un atelier de co-creare cu Edge Institute.

Concluziile au fundamentat o schemă de coordonare pe trei niveluri și acțiuni concrete pe termen scurt pentru actorii-cheie.

*Traducerile citatelor din limba engleză în limba română aparțin Edge Institute.

Bună, campion al digitalizării! 😎 Vrei să măsori dacă guvernanța digitală a României livrează cu adevărat pentru cetățeni, de la București la cel mai izolat sat? Soluția e un „Tablou de Bord al Impactului Digital” – un sistem simplu, transparent, care arată progresul în timp real și pune nevoile oamenilor în centru.

Cum funcționează? Creează o platformă publică, integrată în gov.ro, care afișează indicatori clari, actualizați lunar:

Platforma folosește AI pentru a agrega date din interacțiunile digitale și sondaje rapide, inspirată din modelul „Smart Dubai Dashboard”, care a crescut încrederea cetățenilor cu 30%. Finanțată prin PNRR și dezvoltată cu startup-uri locale, poate fi lansată în 12 luni ca pilot în 5 județe (ex. Iași, Brașov, Dolj, Bihor, Tulcea). Ținta? Creșterea adopției serviciilor digitale cu 25% și reducerea timpului petrecut pe birocrație cu 40% în doi ani.

Asta face succesul vizibil: nu doar rapoarte, ci cifre care arată că digitalizarea ușurează viața reală a românilor, oriunde s-ar afla. Hai, România, să măsurăm ce contează! 💪

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.