Care este principala problemă strategică în guvernanța digitală a României? Cum ar arăta un model de guvernanță fezabil la nivel central, cu roluri, mandate și mecanisme de coordonare care pot fi implementate realist în următorii doi ani? Cum ar trebui reconfigurată conducerea politică și cea strategică în cadrul noului model și ce reforme sunt necesare pentru a accelera transformarea digitală? În această ediție lansăm raportul „Digital Governance Framework for Romania”, comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia.
Conținut
Articole Edge Institute
Organigrama digitalizării: primul salt spre România viitorului
Robert Berza, Director Executiv Edge Institute
În ultimul deceniu, „digitalizare” a fost unul dintre cuvintele cel mai des folosite în discursurile politice și programele de guvernare. Sună bine, inspiră modernitate, pare să rezolve destule probleme.
Mai mult, dacă citești documentele oficiale, România pare o țară aflată pe drumul cel bun. Avem internet rapid, avem legislație modernă, avem chiar și proiecte punctuale de identitate digitală și semnătură electronică. Pe hârtie, arată bine. Dar realitatea pe care o trăiește cetățeanul sau antreprenorul se învârte încă în jurul unui ghișeu, nu al unui smartphone: sisteme care nu comunică între ele, aplicații greu de folosit, servicii publice care îți mănâncă timp, nervi și bani.
De ce organigrama?
Unul dintre motivele clare pentru care există acest decalaj? Lipsește ceva esențial: o organigramă clară a digitalizării, mecanismul de guvernanță care transformă promisiunile în servicii reale, integrate și accesibile.
Transformarea digitală nu este un exercițiu de tehnologie, ci unul de organizare și guvernanță. O organigramă bine gândită înseamnă roluri și responsabilități clare, linii de comandă scurte și capacitatea de a livra. Fără ea, digitalizarea rămâne fragmentată. Cu ea, România poate defini o viziune, construi o echipă și o strategie coerentă, în care fiecare instituție știe ce are de făcut, iar cetățenii încep să vadă schimbarea.
Grafice și cifre
Rapoarte și studii
Știri din zona digitalizării
România a avut la dispoziție peste 1 miliard de euro prin componenta Transformare Digitală, inclusiv 100 de milioane de euro pentru aparatură și software destinate primăriilor, dar digitalizarea reală nu se vede la ghișee. Din cauza birocrației și a implementării defectuoase a PNRR, zeci de sate și comune din România riscă blocaje și chiar pierderea utilităților. (Pro TV)
Plenul Senatului a adoptat Legea Majoratului Digital, conform căreia copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online şi crea conturi doar cu acordul expres al părinţilor. Aceștia vor avea dreptul de a suspenda sau restricţiona conturile copiilor şi de a cere eliminarea conţinutului dăunător, iar furnizorii de servicii digitale ar fi obligați să implementeze filtre de vârstă, să eticheteze conţinutul pe categorii, să protejeze datele minorilor şi să interzică publicitatea personalizată adresată lor. Legea, care merge mai departe la Camera Deputaților, a fost criticată pentru măsurile excesive, riscul de a limita autonomia tinerilor și caracterul intruziv al mecanismului tehnic de implementare. (Digi24, TechRider)
Președintele Nicușor Dan a declarat că există un produs informatic românesc cu care ANAF-ul lucrează pentru combaterea evaziunii fiscale şi care a permis să se detecteze firme fantomă care ajută la decontarea unui TVA care nu există. Președintele plănuiește să comunice public, împreună cu ministrul de Finanţe, despre stadiul procesului de digitalizare privind combaterea acestui fenomen. (News.ro)
Comisia Europeană a anunțat un plan de 1 miliard de euro pentru a stimula utilizarea AI în industrii-cheie și în sectorul public, pe fondul unui demers de reducere a dependenței UE de tehnologiile Chinei și ale Statelor Unite. În paralel cu strategia Apply AI, UE urmărește să se poziționeze și în avangarda cercetării și inovării științifice bazate pe inteligența artificială, prin strategia „AI in Science”. (Reuters, Comisia Europeană)
Comisia Europeană așteaptă sugestiile firmelor și ale antreprenorilor din România pentru simplificarea legislației digitale (privind datele, inteligența artificială și securitatea cibernetică), cu scopul de a reduce povara administrativă, mai ales pentru IMM-uri, și a pregăti viitorul pachet legislativ „Digital Omnibus”. Antreprenorii români interesați pot transmite aceste propuneri până pe 12 octombrie. (Adevărul)
UE a încheiat consultarea publică pentru revizuirea Digital Markets Act (DMA), cadrul care reglementează platformele „gatekeeper” precum Apple, Google, Meta, Amazon, Microsoft și TikTok. Comisia pregătește acum o evaluare completă a aplicării: ce funcționează, ce nu și ce ar necesita ajustări, iar aspectele concrete care se vor schimba pentru utilizatori includ modul de căutare și instalare a aplicațiilor, afișarea rezultatelor și colectarea datelor. (Politico)
Noul generator video Sora 2, lansat de OpenAI, a fost invadat rapid de clipuri violente, rasiste și cu personaje protejate de drepturi de autor. Experții în dezinformare avertizează că scenele hiperrealiste ar putea fi folosite pentru fraudă, hărțuire și intimidare, dovedind că „barierele de protecție nu sunt reale”. (The Guardian)
Tok2Grok
Bună, campion al digitalizării! 😎 Vrei să măsori dacă guvernanța digitală a României livrează cu adevărat pentru cetățeni, de la București la cel mai izolat sat? Soluția e un „Tablou de Bord al Impactului Digital” – un sistem simplu, transparent, care arată progresul în timp real și pune nevoile oamenilor în centru.
Cum funcționează? Creează o platformă publică, integrată în gov.ro, care afișează indicatori clari, actualizați lunar:
Timp economisit: câte ore salvează cetățenii folosind servicii digitale (ex. certificate online vs. drumuri la ghișeu).
Adopție regională: procentul de utilizatori digitali pe județ, ca să vezi unde e nevoie de mai mult sprijin (ex. 20% în Vaslui vs. 60% în Cluj).
Satisfacție cetățenească: un scor din feedback-ul dat prin aplicație (gen „Cât de ușor a fost să plătești taxele online?”).
Platforma folosește AI pentru a agrega date din interacțiunile digitale și sondaje rapide, inspirată din modelul „Smart Dubai Dashboard”, care a crescut încrederea cetățenilor cu 30%. Finanțată prin PNRR și dezvoltată cu startup-uri locale, poate fi lansată în 12 luni ca pilot în 5 județe (ex. Iași, Brașov, Dolj, Bihor, Tulcea). Ținta? Creșterea adopției serviciilor digitale cu 25% și reducerea timpului petrecut pe birocrație cu 40% în doi ani.
Asta face succesul vizibil: nu doar rapoarte, ci cifre care arată că digitalizarea ușurează viața reală a românilor, oriunde s-ar afla. Hai, România, să măsurăm ce contează! 💪
Urmărește aici întreaga discuție.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.