Săptămâna aceasta vorbim despre intersecția dintre educație și noile tehnologii, cu accent pe inteligența artificială și alfabetizarea digitală. Explorăm unde se află România, ce potențial avem prin talentul local și sectorul IT și ce pași concreți pot reduce decalajele pentru a începe să ne transformăm potențialul în rezultate.
Conținut
Articole Edge Institute
Competențele digitale și AI: Cheia dezvoltării economice a României în următorul deceniu
Elisabeta Moraru, Country Manager Google România și membru board Edge Institute
Am vorbit adeseori despre cât de importantă este educația. Eu însămi sunt profesionistul, individul și cetățeanul de azi grație a tot ceea ce am acumulat din programe educaționale, în cea mai mare parte a timpului în România. Și simt că am șansa să dau înapoi și să ajut la rândul meu, ca alți tineri să aibă oportunități care să le deschidă viitorul. Scenariul alternativ este unul sumbru și refuz să îl elaborez aici.
În ultimii 13 ani am inițiat și dezvoltat parteneriate mai ales cu societatea civilă, ONG-urile susținute de mediul privat și de voluntari dârji. Scopul acestor programe a fost să fim alături de profesori și să le consolidăm încrederea în metodele inovative de predare. Știm din exemplele altor țări că este nevoie de schimbarea continuă a metodelor de predare și evaluare, itemii de control sunt critici pentru că ei urmăresc obiectivele sistemului educațional.
Încă îmi amintesc rumoarea din sală cand Sir Ken Robinson spunea într-o prezentare la BETT (cel mai mare târg educațional din Europa), acum mai bine de 10 ani, că obiectivul sistemului educațional formal este acela de a crea cunoștințe, competențe și valori. Cât de mult contează să oferim elevilor acest triumvirat de atuuri pentru când vor deveni profesioniști, cetățeni. Între timp, revoluția tehnologică a adus noul foc, Inteligența Artificială, iar mediul de lucru a fost radical schimbat de pandemie, războaie, contextul politic global.
Cum pregătește în acest context școala pe cei ale căror joburi nici nu au încă nume? Care e catalizatorul care reduce disparitățile ce pot apărea?
Am pornit o cercetare alături de Gemini, asistentul AI de la Google, ca să aducem mai multe cifre și argumente în analiza motivelor pentru care competențele digitale și, mai ales, zona de Inteligență Artificială, pot fi acel catalizator. O trambulină pentru joburile viitorului.
În contextul unei economii globale tot mai digitalizate, competențele digitale și, mai ales, cele legate de Inteligența Artificială (AI) au devenit esențiale pentru dezvoltarea economică a oricărei țări. Pentru România, următorii zece ani reprezintă o fereastră de oportunitate crucială pentru a-și consolida poziția în peisajul european și global, iar investiția în aceste competențe este imperativă. De la eficientizarea proceselor industriale la inovația în servicii, AI-ul are potențialul de a transforma fundamental structura economică a țării.
Pentru România, o țară cu un potențial economic semnificativ și un sector IT încă în plină expansiune, valorificarea puterii competențelor digitale și de AI nu este doar o oportunitate, ci un imperativ strategic pentru următorul deceniu. Aceste competențe reprezintă fundamentul pe care se vor construi inovația, productivitatea sporită și competitivitatea globală, asigurând o dezvoltare economică durabilă și o forță de muncă rezilientă. Țintele ambițioase stabilite de Deceniul Digital al UE pentru 2030, care vizează 80% competențe digitale de bază, 20 de milioane de specialiști TIC și 75% dintre întreprinderi utilizând AI/Cloud/Big Data, subliniază urgența pentru România de a-și accelera eforturile și de a se alinia cu agenda digitală europeană mai amplă.
România se confruntă în prezent cu un decalaj semnificativ în competențele digitale și o adoptare redusă a AI în comparație cu mediile UE, în timp ce UE însăși și-a stabilit ținte digitale ambițioase pentru 2030. Aceasta creează o provocare strategică complexă pentru România: trebuie să recupereze decalajul față de nivelurile actuale de maturitate digitală ale națiunilor UE de top (reducând decalajele existente în alfabetizarea digitală de bază și adoptarea AI în companii) și, în același timp, să facă un salt înainte în domeniile avansate de AI și digitale specializate pentru a răspunde cerințelor economiei viitoare. Simpla reducere a decalajului existent nu va fi suficientă, deoarece ținta este în continuă mișcare. Aceasta înseamnă că politica digitală a României trebuie să fie nu doar reactivă la deficiențele actuale, ci și agresiv proactivă și orientată spre viitor, vizând o creștere transformatoare, mai degrabă decât îmbunătățiri incrementale, pentru a-și asigura o poziție competitivă în următorul deceniu.
De ce sunt esențiale competențele digitale și de AI?
Competențele digitale de bază, precum utilizarea eficientă a software-ului, securitatea cibernetică și comunicarea online, sunt deja o cerință fundamentală pe piața muncii. Însă, adevărata diferență o fac competențele avansate, în special cele legate de AI. Acestea permit:
Creșterea productivității: Automatizarea unor sarcini repetitive prin AI poate elibera resurse umane pentru activități mai complexe și creative.
Inovația și crearea de noi industrii: Sectoare precum sănătatea, agricultura de precizie, finanțele și transporturile pot fi reinventate prin aplicarea tehnologiilor AI.
Atragerea de investiții străine: O forță de muncă calificată în domeniul AI este un magnet pentru companiile tech internaționale care caută să-și extindă operațiunile.
Optimizarea resurselor: Analiza datelor prin algoritmi de AI permite o utilizare mai eficientă a energiei, a materiilor prime și a forței de muncă.
Competențele digitale cuprind un spectru larg, de la alfabetizarea digitală fundamentală (de exemplu, utilizarea internetului, comunicarea online, conștientizarea confidențialității datelor) la competențe avansate precum analiza datelor, securitatea cibernetică, cloud computing, dezvoltarea de software și marketingul digital. Competențele AI implică în mod specific expertiză în învățarea automată (machine learning), procesarea limbajului natural, viziunea computerizată, robotică și, în mod crucial, dezvoltarea și aplicarea etică a sistemelor AI. Pentru o creștere economică susținută, atât competențele fundamentale pentru o participare digitală largă, cât și competențele specializate pentru industriile cu valoare adăugată mare sunt critice în toate sectoarele, nu doar în industria IT tradițională. Mulți lucrători români nu dețin în prezent competențele digitale avansate necesare pentru automatizare și AI, ceea ce crește riscul de pierdere a unor joburi.
Există un decalaj general semnificativ în competențele digitale în România, iar un număr considerabil de lucrători nu posedă competențele digitale avansate necesare pentru automatizare și AI. Această distincție este esențială, deoarece sugerează potențialul apariției unei economii cu două niveluri. Un segment al populației ar putea atinge alfabetizarea digitală de bază, dar un segment mai mic, de elită, ar deține competențele avansate necesare pentru industriile de înaltă valoare, bazate pe AI. Dacă această disparitate nu este abordată proactiv, decalajul s-ar putea adânci, ducând la creșterea inegalității socio-economice și la o economie națională mai puțin productivă în ansamblu. Aceasta implică faptul că intervențiile politice trebuie să aibă un dublu obiectiv: să abordeze atât nevoile de alfabetizare digitală fundamentală ale populației generale pentru o creștere incluzivă, cât și cerințele de competențe specializate ale sectoarelor emergente de înaltă tehnologie pentru a stimula inovația și competitivitatea.
Realitatea în România este că doar 3,1% dintre companii utilizau AI în 2024, semnificativ sub media UE de 13,5%, indicând o oportunitate substanțială pierdută pentru aceste câștiguri de productivitate și inovație.
Rata scăzută de adoptare a AI în companiile românești în comparație cu media UE și cu țintele ambițioase ale UE este un indicator critic. Dacă competențele AI sunt o condiție prealabilă pentru adoptarea AI (o legătură cauzală clară), atunci deficitul actual de competențe se traduce direct într-o frână semnificativă pentru productivitatea și competitivitatea națională. Investiția în competențe AI nu va îmbunătăți doar direct productivitatea individuală a lucrătorilor, ci va permite și mai multor companii să integreze AI în operațiunile lor. Această integrare creează un efect multiplicator: procesele bazate pe AI pot genera câștiguri semnificative în eficiență, costuri și inovație de-a lungul întregului lanț valoric, depășind clar efectele obținute din simpla îmbunătățire a productivității individuale. Aceasta înseamnă că investiția strategică în competențe AI oferă randamente disproporționat de mari pentru competitivitatea economică națională, deoarece deblochează potențialul transformator al tehnologiilor avansate la nivel sistemic.
În ciuda punctelor sale forte în IT, România se confruntă cu decalaje substanțiale și omniprezente în competențele digitale și de AI în diverse sectoare și demografii. 72,3% din populația țării nu are competențe digitale de bază, un număr considerabil mai mare decât media UE de 44,4%. Această deficiență se reflectă în clasamentul constant scăzut al României în Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) al UE pentru competențe digitale. Problema se extinde la competențele avansate, mulți lucrători români neavând competențele necesare pentru automatizare și AI, expunându-i riscurilor de înlocuire a locurilor de muncă. Mai mult, doar 4% dintre companiile românești utilizează AI, contrastând puternic cu media UE, indicând o lipsă larg răspândită de talente pregătite pentru AI în peisajul de afaceri.
Exemple de bune practici din țările vecine
Pentru a înțelege cum poate România să valorifice aceste oportunități, este util să privim la ce fac alte țări din regiune:
🇪🇪 Estonia: Cunoscută drept un "tigru digital" al Europei, Estonia a integrat digitalizarea la nivelul întregii societăți. A implementat servicii publice online (e-Residency, e-Health), iar sistemul de învățământ încurajează gândirea computațională de la vârste fragede. Această abordare holistică a creat un ecosistem favorabil pentru startup-uri tech și a poziționat țara ca un lider digital.
🇵🇱 Polonia: S-a concentrat pe crearea de centre de cercetare și dezvoltare (R&D) în parteneriat cu universitățile și companiile private. Guvernul polonez oferă subvenții și facilități fiscale pentru companiile care investesc în inovație și AI, transformând țara într-un hub regional pentru servicii IT și BPO (Business Process Outsourcing).
🇨🇿 Republica Cehă: A prioritizat transformarea digitală în administrația publică și în sectoarele industriale, alături de investiții strategice în infrastructura digitală și securitatea cibernetică. Acest lucru subliniază importanța construirii unei fundații digitale puternice și sigure, care să susțină adoptarea pe scară largă a tehnologiilor avansate.
Aceste exemple arată că o strategie coerentă, care combină investițiile publice cu parteneriatele public-private și reforma educației, este cheia succesului.
Ce spun cifrele?
Un raport intitulat „Oportunitatea economică a AI-ului generativ”, a analizat în detaliu impactul potențial al adoptării pe scară largă a inteligenței artificiale în România. Studiul a fost realizat de Implement Consulting Group și oferă cifre concrete și proiecții pentru următorii 10 ani.
Iată principalele cifre și concluzii din acest raport:
Impactul asupra PIB-ului
Creștere potențială a PIB-ului: Dacă România adoptă pe scară largă inteligența artificială generativă, PIB-ul ar putea crește cu 14-16 miliarde de euro în următorii zece ani.
Procent din PIB: Această sumă corespunde unei creșteri de aproximativ +5% a PIB-ului României.
Avertisment: O amânare de cinci ani în adoptarea acestei tehnologii ar putea reduce avansul potențial al PIB-ului la doar +1%.
Impactul asupra forței de muncă
Locuri de muncă afectate: Se estimează că inteligența artificială generativă va avea un impact asupra a până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România.
Creșterea productivității: Peste jumătate dintre angajații din România (54% sau 4,2 milioane de locuri de muncă) vor fi sprijiniți de AI, care va automatiza o parte limitată din sarcinile lor, permițându-le să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare.
Automatizare majoră: O mică parte a locurilor de muncă (4% sau 0,3 milioane) ar putea avea peste jumătate din sarcini automatizate prin utilizarea AI-ului generativ.
Locuri de muncă neafectate: Aproximativ 42% dintre locurile de muncă din România nu vor fi afectate de adopția AI-ului.
Impactul asupra sectorului public
Un studiu separat, dar conex, a analizat impactul AI-ului în administrația publică din România.
Valoare adăugată: Adoptarea AI de către administrația publică din România ar putea genera un plus de valoare adăugată de 660 de milioane de euro în următorii 10 ani.
Eficiența angajaților: 69% dintre locurile de muncă din administrația publică au potențialul de a utiliza AI generativă în operațiunile derulate, ceea ce ar crește eficiența.
Stadiul actual: În momentul publicării raportului, aproape un sfert (23%) dintre instituțiile publice din România investiseră deja în soluții AI, iar 54% dintre angajații din sectorul public declarau că folosesc instrumente AI.
Aceste cifre subliniază o oportunitate economică majoră pentru România, dar și o urgență în ceea ce privește implementarea strategiilor de adopție a AI-ului. Amânarea ar însemna o pierdere semnificativă de competitivitate și o limitare a potențialului de creștere economică.
Oportunitățile din sistemul educațional românesc
România se bucură de un talent tehnic remarcabil, cu o tradiție puternică în matematică și informatică. Cu toate acestea, există provocări majore:
Lipsa de actualizare a curriculum-ului: Programa școlară, de la nivel preuniversitar la cel universitar, nu ține pasul cu ritmul accelerat al inovației tehnologice. Materii precum AI, data science sau machine learning sunt adesea abordate superficial sau lipsesc cu desăvârșire.
Formarea cadrelor didactice: Mulți profesori nu au acces la resurse și training-uri adecvate pentru a preda concepte de ultimă generație. O bună parte a corpului didactic nu are competențe digitale avansate.
Discrepanța dintre teorie și practică: Deși universitățile tehnice produc absolvenți bine pregătiți teoretic, aceștia au nevoie de mai multe oportunități de a lucra la proiecte practice, relevante pentru piața muncii.
Inechitatea digitală: Există o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză și la echipamente moderne.
În ciuda provocărilor, există oportunități semnificative pentru transformarea sistemului educațional din România. Acestea includ o reformă cuprinzătoare a programelor de învățământ care să prioritizeze învățarea practică, bazată pe proiecte, în domeniul digital și al AI, depășind cunoștințele teoretice. Investițiile substanțiale și susținute în dezvoltarea profesională a profesorilor și în modernizarea infrastructurii digitale în toate școlile sunt primordiale. Încurajarea unor parteneriate public-private solide poate juca un rol esențial în reducerea decalajului dintre oferta academică și cerințele industriei, asigurând relevanța programelor de învățământ, oferind studenților experiență în lumea reală și, potențial, cofinanțând resurse educaționale. Valorificarea punctelor forte ale sectorului IT existent în România pentru programe de mentorat, stagii și contribuții la programele de învățământ poate, de asemenea, accelera semnificativ ritmul și relevanța dezvoltării competențelor digitale.
O foaie de parcurs pentru România: măsuri concrete
Pentru a naviga cu succes în următorul deceniu, România trebuie să acționeze strategic. Iată câteva măsuri esențiale pe care le văd utile și necesare:
Modernizarea sistemului de învățământ:
Modernizarea curriculei: Integrarea sistematică a alfabetizării digitale și AI, a gândirii computaționale și a competențelor de aplicare practică, de la educația timpurie până la nivelurile vocaționale și terțiare. Aceasta trebuie să includă module privind dezvoltarea etică a AI și utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Introducerea gândirii computaționale și a noțiunilor de AI de la gimnaziu. O abordare ludică, bazată pe proiecte, ar putea stârni interesul elevilor.
Crearea de specializări universitare axate pe AI, data science și robotică, în parteneriat cu industria.
Programe de formare continuă pentru profesori, pentru a-i ajuta să-și actualizeze cunoștințele.
Investiții strategice în cercetare și dezvoltare (R&D):
Înființarea de centre de excelență în AI, unde cercetători, studenți și companii colaborează.
Stimulente fiscale pentru companiile care investesc în R&D și în adoptarea tehnologiilor AI.
Promovarea recalificării și perfecționării forței de muncă:
Promovarea învățării pe tot parcursul vieții: Implementarea de politici și stimulente pentru a crește semnificativ participarea la programele de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare profesională pentru forța de muncă existentă. Aceste programe trebuie să se concentreze pe competențe digitale și de AI avansate pentru a atenua riscurile de înlocuire a locurilor de muncă din cauza automatizării și pentru a asigura adaptabilitatea forței de muncă.
Consolidarea colaborării industrie-mediu academic: Incentivarea și facilitarea activă a parteneriatelor public-private robuste. Acest lucru va asigura că programele de dezvoltare a competențelor sunt direct aliniate cu nevoile industriei, oferă oportunități de formare practică și favorizează o buclă de feedback continuă între educație și piața muncii.
Implementarea strategiilor de retenție a talentelor: Dezvoltarea și executarea de politici cuprinzătoare pentru a reține profesioniștii IT și specialiștii AI înalt calificați din România. Aceasta include cultivarea unui ecosistem intern puternic de C&D (cercetare și dezvoltare) și inovare, crearea mai multor locuri de muncă cu valoare adăugată mare și asigurarea unor pachete de remunerare competitive pentru a contracara exodul de creiere.
Sprijinirea antreprenoriatului bazat pe AI:
Programe de accelerare și incubatoare specializate în startup-uri de tehnologie.
Crearea unui fond de investiții de stat (sau public-privat) dedicat exclusiv companiilor tech.
Stabilirea cadrelor de etică și guvernanță AI: Dezvoltarea proactivă a unui cadru de reglementare clar și cuprinzător pentru etica și guvernanța AI. Acest lucru va asigura dezvoltarea, implementarea și utilizarea responsabilă a tehnologiilor AI, construind încrederea publicului și facilitând o creștere durabilă.
Inițiative de conștientizare și educație publică:
Campanii naționale pentru a sublinia importanța competențelor digitale și a AI-ului.
Programe de reconversie profesională pentru angajații din sectoarele care vor fi afectate de automatizare.
În loc de concluzie, un scenariu posibil (cu un efort concertat asociat)
Următorul deceniu prezintă o fereastră de oportunitate critică și transformatoare pentru România. Imperativul de a dezvolta competențe digitale și de AI robuste nu este doar o aspirație economică, ci o necesitate incontestabilă, servind drept piatră de temelie fundamentală pentru prosperitatea economică viitoare, inovația susținută și competitivitatea globală sporită. Deși provocările, în special decalajul competențelor digitale și adoptarea scăzută a AI, sunt semnificative, forțele inerente ale României, în special sectorul său IT recunoscut la nivel global și numărul mare de absolvenți IT, oferă o bază solidă și promițătoare pe care să se construiască un viitor cu adevărat avansat digital și inovator.
Dezvoltarea pe scară largă a competențelor digitale și de AI contribuie semnificativ la o participare civică sporită, o transparență mai mare, un acces îmbunătățit la serviciile publice (exemplificat de e-guvernanța Estoniei) și o îmbunătățire generală a calității vieții cetățenilor. Mai mult, o forță de muncă pregătită pentru AI este, prin natura sa, mai adaptabilă și mai rezilientă la șocurile economice viitoare și la perturbările tehnologice. Prin urmare, investiția în aceste competențe nu este doar un calcul pentru randamente economice imediate, ci o investiție strategică, pe termen lung, în bunăstarea societală holistică, coeziunea și reziliența viitoare a națiunii. Acest dividend societal mai larg întărește argumentul pentru un angajament imediat și susținut, ridicându-l de la o simplă alegere de politică economică la un imperativ național fundamental.
Atingerea acestei viziuni ambițioase pentru o Românie digitalizată și inovatoare necesită un efort concertat și colaborativ din partea tuturor părților cheie interesate: guvernul, instituțiile de învățământ de la toate nivelurile, sectorul privat dinamic și organizațiile active ale societății civile. Investițiile strategice și susținute în infrastructura digitală, reformele politice îndrăznețe și cuprinzătoare și un angajament neclintit față de învățarea pe tot parcursul vieții în toate segmentele demografice sunt absolut esențiale. Prin adoptarea acestei transformări digitale profunde cu previziune și determinare, România poate nu numai să-și reducă eficient decalajele digitale existente, ci și să devină o forță lider în economia digitală europeană, asigurând un viitor prosper, rezilient și echitabil pentru toți cetățenii săi.
Ne apucăm de treabă?
Grafice și cifre
Cum pregătim viitorul educației într-un moment de criză bugetară? Cum poate grăbi tehnologia incluziunea socială și reforma în educație? Cum reducem analfabetismul funcțional? Cum trebuie să fie profesorul viitorului?
Abonează-te pe YouTube ca să nu ratezi primul episod. Vom fi live joi la 7:00.
Rapoarte și studii
Tok2Grok
Grok: Bună! Ai punctat bine: a fi în urmă e ca o pânză goală – putem picta direct capodopera! În educația digitală și AI, România e codașă în Europa, dar fără „schelete” birocratice, putem sprinta ca Estonia. Trei chestii concrete, cu rădăcini locale și parfum european? Iată-le:
Cursuri AI în școli, cu profesori locali: Ministerul Educației să lanseze un program național, „AI pe înțelesul tuturor”, cu lecții scurte, online, pentru elevi și profesori. Conținutul? Cum folosești AI pentru teme, planificarea orelor sau chiar agricultură smart. Inspirat din modelul Estoniei, dar adaptat cu exemple românești: un fermier din Timiș care optimizează recoltele cu AI. ONG-urile și platformele ca Coursera pot ajuta, iar costurile sunt minime.
Hackathoane regionale pentru probleme locale: Primăriile și universitățile să organizeze competiții AI în orașe ca Iași sau Cluj, cu teme ca „o aplicație care reduce cozile la taxe” sau „un bot pentru sesizări la primărie”. Premii? Burse sau finanțări pentru startup-uri. Europa face asta – vezi hackathoanele Comisiei Europene. La noi, un student din Craiova care face un bot pentru transport public e aur curat!
Platformă națională AI, cu acces gratuit: Un portal „AI România”, cu tutoriale simple, tool-uri gratuite și studii de caz – de la cum folosește o patiserie din Sibiu AI pentru stocuri, la cum optimizează un ONG rute de livrare. Inspirat de EU Digital Skills and Jobs Platform, dar cu focus pe IMM-uri și comunități rurale. Se poate lansa în 6 luni, cu universități și firme tech locale.
Aceste idei sunt ancorate în ce merge în Europa, dar gândite pentru realitatea românească – lipsa de resurse și nevoia de soluții rapide. Hai să transformăm „rămânerea în urmă” în „salt înainte”! Tu ce ai mai pune pe listă? 😎
Știri din zona digitalizării
Ministerul Energiei are în plan să creeze un mecanism integrat de digitalizare care să le permită consumatorilor să ştie că pot consuma energie electrică la prețuri mai mici în anumite intervale de timp, prin intermediul tarifelor dinamice. (News.ro)
Românii vor putea primi plăcuțele cu numerele de înmatriculare direct acasă, printr-un serviciu de curierat contra-cost, fără să mai fie nevoie să se deplaseze la ghișeu. Premiera e parte dintr-un proces de digitalizare a serviciilor publice derulat de Ministerul Afacerilor Interne. (Economedia)
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că în perioada următoare se va concentra pe digitalizarea activităţii de reglementare, fiind singura şansă de a scăpa de corupţie şi birocraţie în domeniu. (News.ro)
OpenAI a anunțat va lansa un mecanism de control parental pentru ChatGPT, care le va permite părinților să conecteze contul copilului, să stabilească reguli de utilizare și să primească alerte în cazul detectării unor semne de suferință acută, după ce un cuplu din California a dat în judecată compania pentru moartea fiului lor adolescent. (BBC)
Și Meta a anunțat că își va antrena chatboturile AI pentru a nu le mai răspunde minorilor la subiecte sensibile precum autovătămare, tulburările alimentare și subiecte cu tentă romantică și pentru a-i direcţiona în schimb spre resurse de specialitate. (TechCrunch)
Google nu va mai trebui să-și vândă browserul Chrome, a hotărât un judecător într-o decizie antitrust istorică, dar va fi obligat să împărtășească anumite date cu rivalii săi pentru a deschide competiția în căutarea online. (CNN)
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.