Conținut
Nici nu s-a răcit bine tastatura după ultimele retușuri efectuate la ediția revizuită a acestui articol, că ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului a ieșit cu o declarație care setează excelent cadrul:
„Ne putem propune orice în strategiile de digitalizare, dar, dacă nu răspundem la întrebarea cu cine facem această transformare digitală, nu se va întâmpla”
Elefantul din cameră: atacul cibernetic asupra sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) de săptămâna trecută, clonarea site-ului ghișeul.ro și atacul asupra aplicației Achiziții Beneficiari Privați a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
La mai bine de o săptămână după atac, toate sistemele informatice ale ANCPI rămân indisponibile, iar instituția asigură publicul că datele nu au fost compromise și că serviciile vor fi reluate treptat. Invitat la Radio România Actualități, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, transmite că autorii prezumați, gruparea ByteToBreach, sunt actori motivați financiar, activi de aproximativ un an, care provoacă daune, criptează sau șterg baze de date și apoi solicită răscumpărări.
Dincolo de cronologia incidentului, declarațiile directorului DNSC conturează tema acestui articol: capacitatea internă a statului. Dan Cîmpean a explicat că atacatorii exploatează, de regulă, o succesiune de vulnerabilități (credențiale compromise, parole slabe, software neactualizat), pe care Directoratul le semnalează zilnic prin alerte, dar pe care nu le poate remedia pentru că DNSC nu are acces la sistemele instituțiilor. Responsabilitatea directă a administrării revine, deci, fiecărei instituții în parte și, deși Directoratul detectează zilnic între 20.000 și 50.000 de evenimente care reprezintă potențiale atacuri, apărarea, spune Cîmpean, „este un maraton", un efort constant pe care specialiștii trebuie să îl depună în fiecare entitate.
Aici este cheia. Securitatea depinde de oamenii și echipele din interiorul fiecărei instituții care administrează și operează sistemele, iar acolo unde statul nu are acești oameni (din diferite motive; pentru că nu îi poate recruta, plăti sau reține) vulnerabilitatea este evidentă.
Alte ediții pe această temă
Livrarea portofelului EUDI în România. O propunere de implementare
2026, anul portofelului digital. Toate documentele la un click distanță
Digitalizarea serviciilor consulare. Pod peste prăpastia dintre diaspora și acasă
Un nou guvern la orizont. Care ar trebui să fie prioritățile în materie de digitalizare
Digitalizare fără transformare. Sisteme informatice puse peste proceduri învechite
Grafice și cifre
Cea de-a treia ediție a Indexului Guvernării Electronice prezintă o hartă a digitalizării în administrația publică locală din România, la nivelul primăriilor urbane, pe 46 de indicatori grupați în cinci categorii tematice: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.

Sursa: Nisioi, I., Urs, N. (2026). Romanian Local E-Government Index. FSPAC, UBB Cluj-Napoca.
Din perspectiva caracterului benefic al cooperării dintre UE și statele membre pe chestiuni care vizează politicile digitale, percepția generală a românilor este considerabil mai puțin favorabilă decât media europeană.
Rapoarte și studii

- La salarii sub 10.000 de lei, statul nu poate atrage IT-iști buni. Irineu Darău, ministrul Economiei: Ei iau 5.000 de euro în privat și nu vin pentru 5.000 de lei la stat (Profit)
- Digitalizare: 26 de instituții publice din R. Moldova oferă servicii 100% online (Radio Moldova)
- Raportul Comisiei Europene privind statul de drept: CNA fără oameni, digitalizare întârziată și presă sub presiune (Spotmedia)
- Consorțiul WE BUILD își va organiza Adunarea generală din 2026 la București, găzduită de Visa și Banca Transilvania (WE BUILD Consortium)
- „Aproape că nu suntem digitalizați”. Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, explică de ce România are nevoie urgentă de specialiști în securitate cibernetică (Economedia)
- ANRE schimbă regulile pentru investițiile în rețele: analize cost-beneficiu obligatorii, accent pe digitalizare și consultarea autorităților publice (Invest Energy)
- Protecție pentru angajații din industria auto românească în contextul trecerii la mașinile electrice și digitalizare (TVR Info)
- Doar 20% dintre orașele românești și-au îmbunătățit serviciile de e-guvernare în ultimii 6 ani: Cluj-Napoca, lider la digitalizare (Monitorul de Cluj)
- ANCPI mută aplicațiile în Cloudul Guvernamental după atacul cibernetic. Când ar putea reveni serviciile (Digi24 Economic)
- Oana Gheorghiu: „Atacurile cibernetice care au afectat în ultimele zile servicii publice ale statului sunt inacceptabile / Trebuie să devină o lecție învățată pentru statul român” (Informat)
- Nou sistem de programare la medic din octombrie. Pacienții se vor programa printr-o platformă online națională. Toate spitalele, obligate să aplice noul sistem – LEGE (Profit)
- Șeful DNSC face precizări după atacurile cibernetice asupra unor instituții ale statului: „Nu au fost scoase la vânzare date” (Digi24)
- O medalie de aur și șapte medalii de argint pentru elevii români, la Olimpiada Central-Europeană de Inteligență Artificială – EUROAI 2026 (Edupedu)
- Anthropic plătește 1,5 miliarde de dolari autorilor. Cea mai mare înțelegere din istorie într-un proces privind antrenarea AI (PlayTech)
| Oamenii Edge Institute |
Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, a fost prezent de curând la emisiunea I Like IT de la Pro TV. Cu acest prilej, Robert a abordat cel mai recent studiu AtlasIntel pentru Edge Institute dedicat percepțiilor românilor asupra digitalizării și inteligenței artificiale, subliniind terenul de lucru pe care autoritățile îl pot fructifica. De la un optimism digital constant și o utilizare frecventă a AI în rândul populației, până la perspectiva că lentoarea domină procesele administrative, Robert a subliniat multiple chestiuni importante în cadrul intervenției sale.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.



