Digitalizarea serviciilor consulare

Perioadele din preajma sărbătorilor ne fac să ne gândim mai mult la cei care sunt plecați departe de casă. În newsletterul de azi atenția noastră se îndreaptă spre relația dintre stat și diasporeni din perspectivă administrativă.

Câți cetățeni români locuiesc în momentul de față în afara granițelor țării? – o întrebare la care statul român nu poate să răspundă cu exactitate. Cert este că România conduce detașat în topul țărilor europene ale căror cetățeni sunt rezidenți într-o altă țară din Uniune. Per ansamblu, pierderile demografice sunt masive, unele estimări indicând până la 9,7 milioane de români aflați peste hotare (incluzând comunitățile istorice).

Pentru cetățenii din diaspora, serviciile consulare devin adesea principalul, dacă nu chiar singurul punct de contact cu autoritățile române, iar calitatea acestor servicii influențează în mod direct percepția asupra eficienței și încrederii statului.

România are prezență consulară în 90 de state: 90 de secții consulare, 54 de consulate generale, 6 consulate, 3 birouri consulare și o agenție consulară deservesc una dintre cele mai mari comunități de cetățeni ai unui stat stabiliți în străinătate. Provocările sunt și ele direct proporționale cu numărul de români deserviți: timpi de așteptare extinși, o necorelare între resursele disponibile (personal, infrastructură) și nevoile reale ale diasporei și o interacțiune stat-cetățean percepută ca dificilă.

Digitalizarea serviciilor consulare apare, deci, ca o etapă firească în evoluția raporturilor dintre stat și cetățean, o modalitate prin care statul poate să își reafirme prezența și responsabilitatea față de cetățenii săi. Digitalizarea rămâne un instrument subutilizat de statul român în relația cu cetățenii săi din străinătate. Deși există platforma e-consulat încă din anul 2016, scenariile de utilizare sunt limitate și nu scutesc românii de deplasări fizice. Un demers care, pentru cei din țară ar însemna o jumătate de oră în trafic, pentru unii români din Australia, Canada, SUA, Africa sau Asia se traduc în zeci de ore de drum.

Cum poate România să dizolve, cu ajutorul noilor tehnologii, atât barierele administrative, cât și cele geografice?

Relația dintre diasporeni și statul român a rămas complicată și marcată de traumele regimului comunist: până mai azi, declararea domiciliului în străinătate ducea la retragerea cărții de identitate, îngreunându-le semnificativ acestor români demersurile administrative. În curând, românii vor putea obține (inclusiv la consulate) cărți electronice de identitate cu domiciliul în străinătate, aspect care vine cu un dublu beneficiu: rezolvarea unei nedreptăți și dotarea posesorilor cu identitate electronică – o oportunitate extraordinară pentru regândirea serviciilor consulare, eliminând astfel din drumurile neesențiale la consulate.

Graficul de mai jos reflectă încrederea românilor în principalele instituții ale statului. Vedem evoluții notabile, în anumite cazuri, în saltul de încredere. Lipsa acesteia rămâne, însă, o constantă.

În materialul de mai jos sunt prezentate serviciile pe care cetățenii ar căuta să le regăsească în format digital cu prioritate. Domină, în tendințe, ideea unei aplicații care să includă o multitudine de acte și servicii publice, de tip portofel digital.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.