ƒΩ

Vara aceasta s-au petrecut 3 evenimente majore referitoare la guvernanța europeană a inteligenței artificiale.

Întâi, (1) obligațiile de transparență prevăzute în Regulamentul UE privind AI au devenit aplicabile din 2 august în toate statele membre: chatboții trebuie să se prezinte ca atare, conținutul generat de AI trebuie marcat, deepfake-urile (în sensul larg al definiției) trebuie declarate, iar orice persoană capătă dreptul de a depune plângere la autoritatea națională de supraveghere, sub imperiul unor sancțiuni de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală. Acesta din urmă este, însă, doar un drept teoretic în România, până când autoritatea care ar trebui să primească/soluționeze plângerile va fi desemnată prin lege.

Apoi, (2) Comisia Europeană a finalizat în iunie și iulie instrumentarul de aplicare, anume codul de bune practici, ghidurile articolului 50 și pictogramele pentru etichetarea corespunzătoare a conținutului produs de AI. Și, în fine, (3) pachetul Digital Omnibus a amânat obligațiile UE pentru sistemele cu risc ridicat până în decembrie 2027, respectiv august 2028 (fără a afecta prevederile intrate acum în vigoare referitoare la transparență). Este de remarcat, totuși, că pachetul de amânare a unor prevederi a fost publicat în data de 24 iulie, semn că inteligența artificială este o temă nouă pentru toată lumea, existând o anumită toleranță la astfel de întârzieri.

Toate acestea privesc direct România și le explorăm în paragrafele de mai jos, însă tabloul autohton rămâne, deocamdată, un amalgam de instituții cu atribuții fragmentate, fără vreo lege de punere în aplicare și fără o autoritate care să vegheze asupra parcursului țării în era (și în guvernanța) AI. Deși România nu este singura țară europeană în această situație, inteligența artificială este un (alt) domeniu în care merită să nu rămânem (din nou) în urmă.

Grafice și cifre

Un studiu academic dedicat nivelului de pregătire și integrare a normelor Regulamentului UE privind Inteligența Artificială indică un interes major al companiilor și organizațiilor incluse în sondaj față de acesta.

Sursa: Lai, T. Y. Emmy, et al. "From Obligation to Specification: A Survey on Validating EU AI Act Requirements in RE." arXiv, 2026, arxiv.org/abs/2607.21608.

Conform sondajului AtlasIntel pentru Edge Institute, există discrepanțe importante între nivelul de utilizare a inteligenței artificiale în sectorul public și cel privat.

Rapoarte și studii

Expert Forum (2026), România între Facebook și TV.
Într-un policy brief care pornește de la un sondaj pe tema consumului media în rândul românilor, Expert Forum explică tipare de informare dominante în spațiul public și oferă o perspectivă de politică publică asupra problematicii.
Marco Almada (2025), The EU AI Act in a Global Perspective în Handbook on the Global Governance of AI (Furendal & Lundgren, eds, Edward Elgar 2025 forthcoming).
Un articol academic explică influența Regulamentului UE privind Inteligența Artificială la nivel global, de la tiparul normativ pe care îl setează la tiparele de reglementare care influențează utilizarea AI la scară globală atât în sectorul public, cât și în cel privat.
  • Ministerul Economiei deschide șapte grupuri de consultare cu mediul de afaceri pe industria de apărare, politici economice, IMM, diplomație economică și debirocratizare (Profit.ro)
  • Instagram și Facebook s-ar putea schimba radical pentru minori / Se cere introducerea unui sistem de verificare parentală pentru adolescenți (G4Media)
  • Cartea electronică de identitate. Statul slab: Doar 2,3 milioane români, jumătate din estimări, au noul buletin cu bani PNRR. Peste jumătate din fonduri, pierdute. 92% au ales însă buletinul cu cip. Județele cu rată mare de refuz (Profit.ro)
  • Ministerul Investițiilor: Perioada de implementare a programului de digitalizare a IMM-urilor, prelungită cu o lună (Radio România)
  • PNRR a livrat 257 km de autostradă, dar digitalizarea e la doar 21,5% (Financiarul.ro)
  • Republica Moldova vrea să digitalizeze toate serviciile publice până în 2030. Trei noi parteneriate vor accelera procesul (Capital)
  • Achiziţii Beneficiari Privaţi este din nou funcțională după o lună de inactivitate. Aplicaţia a fost victima unui atac cibernetic (Digi24 – Digi Economic)
  • Ministerul Sănătății: Au fost semnate noi acte adiționale la contractele de finanțare din PNRR pentru continuitatea și optimizarea investițiilor în sănătate și digitalizare (Calea Europeană)
  • Casa Albă urmează să revizuiască politica AI pe fondul creșterii periculoase a puterii sale (MS NOW)
  • Trei pași pentru a construi capabilitățile AI ale UE (The Parliament Magazine)
Oamenii Edge Institute
Într-o nouă ediție a podcastului „Zbor Talks”, Sergiu Manea, CEO BCR și membru în boardul Edge Institute, și Elisabeta Moraru, Regional Manager Google și membră în boardul Edge Institute, aduc în prim-plan impactul real al inteligenței artificiale în educație, carieră și viața de zi cu zi. O discuție deschisă despre cum ne adaptăm la o lume în continuă schimbare, ce abilități ne vor asigura succesul pe piața muncii și cum transformăm tehnologia într-un aliat pentru creativitate și decizii mai bune. Întregul episod poate fi urmărit accesând linkul de mai jos.
Oamenii_Edge_Institute_image

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.