Interzicerea rețelelor sociale pentru adolescenți

În această ediție de newsletter, dedicăm o atenție specială siguranței copiilor online. Noul studiu AtlasIntel, la comanda Edge Institute, investighează percepțiile cetățenilor (18-70+ de ani) asupra siguranței copiilor în spațiul virtual. Aproape 4 din 5 români consideră că această conversație este una legitimă - percepția se menține constantă indiferent de categoria socio-demografică pe care respondenții o constituie.

Răspunsurile românilor în această speță sunt contrastante, nuanțate și critice și semnalează tocmai nevoia de a purta o dezbatere națională asupra acestei preocupări, cu atât mai mult cu cât acest sondaj înregistrează doar percepțiile populației de peste 18 ani. Prezentăm mai jos principalele rezultate și vă invităm să consultați noile întrebări și răspunsuri din sondaj aici:

Printre principalele pericole pe care minorii le întâmpină, conform respondenților, se pronunță consumul de substanțe ilegale, pariurile online sau fizice și accesarea site-urilor pentru adulți. Prin contrast, consumul de alcool și tutun, accesarea rețelelor sociale sau jocurile online se clasează în plan secund în această ierarhie pe care respondenții au realizat-o. Mai puțin de jumătate dintre respondenți le-au plasat în primele trei în prim planul riscurilor în ceea privește impactul exercitat asupra copiilor.

În opinia respondenților, principalii responsabili privind accesul copiilor pe rețelele sociale și comportamentele pe care aceștia le manifestă acolo sunt părinții. Mai bine de 2 din 5 respondenți se poziționează astfel (44%). Între timp, 38% dintre respondenți consideră că responsabilitatea aparține statului, iar 1 din 10 cetățeni o plasează în sfera cadrelor didactice. Doar 8% consideră că datoria privind viața digitală a copiilor aparține platformelor și rețelelor sociale propriu-zise.

Ideea de interzicere a rețelelor sociale pentru copii fracturează opinia publică. Cel mai frecvent răspuns (o pluralitate dintre respondenți) nu consideră necesară interzicerea rețelelor, ci permiterea accesului la o versiunea adaptată pentru copii (34.7%). Pe locul doi, o treime cred că ar trebui interzise rețelele pentru minorii sub 16 ani, iar un alt sfert susțin interzicerea accesului minorilor sub 14 ani. 8% nu consideră că ar trebui impuse restricții. Aceste rezultate sunt grăitoare pentru înțelegerea din ce în ce mai nuanțată a românilor cu privire la opțiunile de reglementare.

În ceea ce privește efectul interzicerii rețelelor de socializare, principalul rezultat prevăzut de respondenți este unul negativ: accesarea de rețele ascunse, mai periculoase, de către copii (31.3%). Subsecvent, o altă treime dintre respondenți consideră că timpul petrecut cu familia și prietenii ar crește, iar un alt sfert crede că protecția copiilor de pericolele internetului va fi sporită, ambele aspecte pozitive. 1 din 10 mai consideră că minorii vor fi nepregătiți în momentul în care vor dobândi acces la rețele de socializare, ulterior unei interdicții. Opinia publică este, astfel, împărțită între potențialele efecte negative și efecte pozitive, românii sesizând în mod clar și consecințele aferente opțiunilor de reglementare.

Tot legat de platformele media, un aspect interesant din sondaj este legată de credibilitatea surselor de informație. YouTube a crescut de la 6% la 16%. Radio a crescut de la 14% la 23%, site-urile de știri de la 20% la 30%, iar posturile de televiziune cu rating mare de la 20% la 25%. Paradoxal, valorile pentru TikTok sau Facebook au reieșit foarte mici din sondaj, cu mai puțin de 5% din respondenți afirmând că au încredere în aceste rețele. În practică, influența lor este mult mai mare.

Acest nou capitol dedicat siguranței copiilor online face parte din cercetarea mai largă AtlasIntel asupra digitalizării în România. Rezultatele conexe din 2026 sunt prezentate în rândurile următoare și pot fi accesate și aici. La rândul lor, aceste date recente fac parte din proiectul mai larg de cercetare și sondare al Edge Institute și vin drept o continuare a primului sondaj aferent digitalizării, realizat în noimberie 2025 și lansat la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, sondaj despre care se poate citi mai mult aici.

Studiul AtlasIntel arată un nou salt în percepția cetățenilor asupra digitalizării. Aproape 4 din 5 români spun acum că digitalizarea este un lucru bun sau foarte bun, ceea ce confirmă existența unui bazin consistent de susținere publică pentru modernizarea relației dintre cetățean și stat. Mesajul care se conturează din date este limpede: deschiderea publicului față de digitalizare crește, în timp ce nemulțumirea se mută tot mai mult asupra capacității statului de a livra această transformare într-un ritm credibil.

Un alt indicator care înregistrează o evoluție semnificativă este autoevaluarea competențelor digitale. Ponderea celor care spun că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoștințe în domeniu a crescut cu 11 puncte procentuale, de la 38% în noiembrie la 47% în martie. Datele din ambele valuri ale sondajului arată că această percepție este mai pronunțată în rândul persoanelor sub 50 de ani, al românilor din diaspora și al celor care locuiesc în mediul urban.

Reducerea interacțiunii cu ghișeul și eliminarea rolului cetățeanului de „curier” între instituțiile statului fac parte din aceeași așteptare mai largă legată de digitalizare. În ediția din martie apare și un element nou: posibilitatea de a avea toate documentele importante direct în telefon. Opțiunea intră direct în topul preferințelor, ocupând locul al doilea și fiind indicată de 44% dintre respondenți. Rămâne de văzut dacă această tendință se va menține, dar semnalul este clar: românii asociază tot mai mult digitalizarea cu soluții simple, integrate și accesibile la un „click” distanță.

Regăsim și un paradox aici, și-anume faptul că majoritatea românilor își doresc digitalizarea, dar consideră că statul nu o coordonează corespunzător. Gradul de digitalizare a fost evoluat ca fiind parțial sau redus de către 83% din respondenții ambelor sondaje. Acest aspect este reflectat și în evaluarea ritmului digitalizării instituțiilor, evaluat drept lent sau foarte lent de către 87% din respondenți în martie 2026, respectiv 84% în noiembrie 2025.

Și în privința mediului privat se observă o evoluție pozitivă. Dacă în noiembrie 35% dintre respondenți apreciau gradul de digitalizare al firmelor private ca fiind bun sau foarte bun, în martie ponderea acestora a urcat la 40%.

Cea mai amețitoare creștere în ceea ce privește ponderea respondenților a fost în ceea ce privește dorința de interacțiune online pentru realizarea de rezervări la spitalele de stat. O creștere de la 33% la 90%. Un posibil factor care ar explica această creștere bruscă este iarna extrem de dură care a îngreunat deplasările. Din acest motiv, este de văzut dacă preferința va rămâne la cote înalte și în edițiile următoare.

Tiparele de utilizare a serviciilor publice digitale rămân, în mare parte, constante între cele două ediții ale sondajului. Plata online a taxelor și impozitelor continuă să domine, la un nivel de aproximativ 60–66% dintre respondenți, iar programările la spitalele publice se mențin la 33%. Cea mai clară evoluție apare însă în zona obținerii de acte personale, inclusiv pașaport sau carte de identitate, unde ponderea urcă de la 26% în noiembrie la 50% în martie.

Totodată, evaluarea calității acestor servicii este mai bună decât în valul anterior. Proporția celor care se declară destul de mulțumiți sau mulțumiți crește de la 53% la 71%, ceea ce sugerează că, atunci când serviciile digitale sunt disponibile și funcționale, ele sunt apreciate de utilizatori.

Ponderea celor care nu au interacționat cu serviciile digitale ale instituțiilor din România în ultimii ani este constantă. 25% acum, 24% în noiembrie. Conform ambelor sondaje, principala categorie de persoane care nu interacționat cu serviciile digitale ale statului sunt în principal bărbații de sub 30 de ani din Moldova.

Și în raport cu clasa politică se păstrează o constantă clară: românii continuă să vadă în premier principalul responsabil pentru avansarea digitalizării. Deși ponderea celor care susțin această opțiune scade ușor, de la 76% în noiembrie la 71% în martie, ea rămâne net dominantă. Parlamentul își păstrează, la rândul său, un rol secundar în această ecuație, fiind indicat de 41% dintre respondenți în noiembrie și de 40% în martie. Celelalte opțiuni rămân, comparativ, marginale în preferințele publicului.

În final, optimismul digital în creștere al românilor trebuie să devină motorul transformării digitale a țării. Aceasta este concluzia principală a noului studiu AtlasIntel, realizat la comanda Edge Institute, dedicat percepțiilor românilor asupra digitalizării.

Sociologul Barbu Mateescu a prezentat primele concluzii ale cercetării, care constituie a doua ediție a tracker-ului digitalizării, derulată în martie 2026. Studiul compară datele actuale cu cele din noiembrie 2025, momentul apariției primei ediții, pentru a surprinde atât progresele, cât și eventualele involuții în percepția publică asupra digitalizării. Totodată, sondajul abordează și felul în care societatea privește relația copiilor cu mediul online, în contextul dezbaterii tot mai intense despre accesul minorilor la rețelele sociale.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.