Siguranța online a copiilor, de la București la Washington, D.C.

Pentru Edge Institute, ultimele zile au fost pline de activitate. Directorul nostru executiv, Robert Berza, o acompaniază pe doamna Mirabela Grădinaru, Prima Doamnă a României, la Washington, D.C., în contextul Summitului Coaliției Globale „Fostering the Future Together”, inițiativă a doamnei Melania Trump, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii.

Într-un context în care dezbaterea asupra rețelelor sociale devine un pilon al conversației globale, demersul Primei Doamne americane are ca vocație să coalizeze parteneri ai șefilor de stat din întreaga lume, alături de companii importante din sectorul tech și societatea civilă, pentru a defini politici comune în sfera ocrotirii copiilor în spațiul virtual. Deoarece această dezbatere a prins contur și în spațiul public românesc, prezența Primei Doamne a țării noastre și contribuția sa substanțială la discuție este de bun augur.

România poate să devină o voce de căpătâi în această dezbatere. Proiectul „România în lumină” al Administrației Prezidențiale poate să reflecte o piatră de temelie a acestui demers. Mai întâi, însă, trebuie să ne facem temele și acasă. Edge Institute a discutat îndelungat despre această problematică. De aceea, prezența colegului nostru, Robert Berza, în delegația României ne onorează, dar mai ales ne responsabilizează.

Pe lângă prezența și mențiunea la Casa Albă, poziția noastră în contextul evenimentului, precum și una dintre misiunile Edge Institute, este următoarea:  

România se confruntă cu un paradox definit de trei indicatori, fiecare situându-se la 70%: 70% din piața muncii este expusă la cel puțin o formă de automatizare. Dar 70% din populație este lipsită de competențe digitale de bază. Și totuși, 70% dintre români au o perspectivă pozitivă cu privire la digitalizarea educației.

Această ultimă cifră arată că, în fața fracturării economice sau a unei societăți stratificate pe două niveluri, în care persoanele lipsite de abilități și cunoștințe ar putea fi marginalizate, românii văd o cale clară de urmat. Această cale este o educație axată în primul rând pe mediul digital (digital-first). Iar România este pregătită pentru această schimbare structurală.

Pentru a reduce acest decalaj dintre expunerea pieței muncii și competențele digitale reale, este necesară o abordare la nivelul întregului ecosistem în ceea ce privește alfabetizarea digitală.

Nu există altă alternativă decât democratizarea acestor competențe esențiale, digitale și de Inteligență Artificială (IA), prin intermediul sistemului educațional, în efortul nostru de a menține atât competitivitatea economică, cât și de a asigura incluziunea socială.

Pe măsură ce copiii noștri devin „nativi digitali” încă din prima zi, este imperativ să construim un consens global privind promovarea intervențiilor educaționale timpurii în alfabetizarea digitală, precum și în utilizarea sigură și responsabilă a IA. La fel de importantă este și încurajarea cetățeniei lor digitale timpurii.

Și știm că o provocare de o asemenea amploare necesită ecosisteme de colaborare în care România, alte state, companiile private și ONG-urile să colaboreze. Avem nevoie de infrastructură la nivel macro, de investiții la nivel mezo și de campanii de alfabetizare digitală la firul ierbii, la nivel micro. Dar, în cele din urmă, vom transforma un deficit de 70% într-o forță de muncă rezilientă, modernizată, educată și incluzivă.

Simultan, Edge Institute a lansat, în cadrul evenimentului nostru aniversar „Identitate: de la cartea electronică la portofelul digital”, în care am marcat un an de activitate a think tank-ului, rezultatele noului studiu AtlasIntel despre percepțiile românilor asupra digitalizării. Săptămâna viitoare vom publica o analiză detaliată asupra acestui studiu și cu precădere asupra viziunii românilor în materie de siguranță online a copiilor. Între timp, în secțiunea „Grafice și cifre”, prezentăm câteva percepții generale ale românilor asupra digitalizării, beneficiilor și riscurilor pe care aceasta le presupune.

78,5% dintre români consideră că digitalizarea este un lucru bun sau foarte bun, semn că există un bazin solid de susținere publică pentru transformarea digitală. De remarcat este, de asemenea, că numărul cetățenilor care evaluează în termeni pozitivi digitalizarea a crescut cu circa 6 puncte procentuale de la ultimul studiu AtlasIntel pentru Edge Institute, efectuat în noiembrie 2025.

Românii văd digitalizarea mai ales ca pe un instrument de eficientizare. 79,1% spun că principalul beneficiu este faptul că oamenii câștigă timp nemaifiind nevoiți să meargă la ghișeu. Alte avantaje importante sunt accesul mai ușor și mai rapid la informații și servicii (60,4%) și reducerea birocrației în instituțiile statului (54,9%).

În ciuda optimismului digital, românii identifică și riscuri. 56,9% se tem de accesul la datele personale fără acordul cetățenilor, 51,3% menționează dependența față de rețelele sociale, iar 44,8% spun că îi îngrijorează faptul că devine tot mai greu să deosebești ce este real de ce este generat de inteligența artificială.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.