Cum protejăm copiii în mediul online?

Salut,

E miercuri, deci e al treilea newsletter al Edge Institute. Pe primul și pe al doilea le găsiți aici, pe următoarele le zăriți mai ales dacă vă abonați.

Subiectul săptămânii este siguranța copiilor pe internet, pornind de la o realitate: nu putem ține copiii departe de internet. Și nici nu ar trebui! Să le interzicem accesul la internet ar însemna să creștem generații întregi într-o peșteră digitală, rupți de lumea în care vor trăi, lucra și învăța.

În același timp, la fel de greșit este să-i lăsăm singuri în fața algoritmilor, în medii dominate de conținut dăunător, presiuni sociale sau practici comerciale opace - mai ales la vârste foarte fragede. Copiii nu trebuie feriți de tehnologie, ci trebuie ghidați, cu politici inteligente și resurse care să le canalizeze curiozitatea spre cunoaștere.

Pentru a aprofunda subiectul, în special pentru pasionații de tehnicalități și legaleză, te invit să citești o analiză pe care am redactat-o pe acest subiect.

Pentru versiunea rezumată, găsești articolul mai jos:

Melany Pașca, Director of Public Policy, Edge Institute

Copiii de azi parcă se nasc cu smartphone-ul în mână, dând swipe înainte să învețe să își lege șireturile. Internetul e un loc fantastic pentru învățare, creativitate și conexiuni, dar e și un teren minat: cyberbullying, algoritmi care te țin lipit de ecran și conținut care poate da peste cap mințile tinere (și nu numai).

De la propunerea îndrăzneață a președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a interzice rețelele sociale pentru cei sub 15 ani, trecând prin acțiunile europene de investigare și sancționare a platformelor, până la dezbaterile din România despre „majoratul digital”, întrebarea e: cum protejăm copiii online fără să-i izolăm de lumea digitală?

Copiii intră online devreme. Pe lângă faptul că încep să folosească telefoanele părinților înainte de a împlini un an de viață, în România, potrivit unui studiu din 2018 publicat de Salvați Copiii România, copiii încep să navigheze singuri pe net, în medie, de la 9 ani, 96% folosind smartphone-uri și 99% având conturi pe rețele sociale precum YouTube, Instagram și Facebook. În zilele libere, aproape jumătate dintre copii petrec peste 6 ore online. Timpul petrecut pe ecrane de copii a explodat în ultimul deceniu, an de an scăzând vârsta de la care copiii sunt activi online.

Dar iată problema: deși copiii sunt ași la tehnologie, nu sunt echipați să navigheze riscurile asociate.

Rezultatele studiului internațional ICILS 2023 plasează România pe ultimul loc în Europa și printre ultimele poziții la nivel mondial (418 puncte față de media internațională de 476 puncte) în competențele digitale ale elevilor de clasa a VIII-a. Mai mult, deși nu avem date precise pe gradul de literație digitală al copiilor foarte mici, este rezonabil să afirmăm că „trendul” observat în ICILS și State of the Digital Decade se aplică și acestora. În UE, România e pe ultimele locuri la literație digitală, inclusiv în rândul tinerilor (16-24 de ani), cu doar 16,51% dintre tineri cu abilități peste cele de bază, în condițiile în care suntem printre primii la timpul petrecut de copii în mediul online.

Peste jumătate dintre copiii chestionați în studiul Salvați Copiii România au spus că au fost deranjați online, iar 61% au simțit disconfort din cauza conținutului violent, sexual sau ofensator. Mai grav, mulți dau peste conținut pornografic fără să-l caute, ceea ce le poate distorsiona percepția despre relații și consimțământ.

Mai mult, fiecare oră în plus pe rețele sociale crește riscul de depresie cu 13%, iar pentru adolescenții care stau mult mai mult online, riscul e cu 59,6% mai mare. Plus, aproape jumătate spun că rețelele le afectează negativ imaginea de sine. Algoritmii care te țin captiv cu notificări și clipuri „doar încă unul” nu ajută deloc.

Chiar dacă utilizarea rețelelor sociale este dominantă în rândul copiilor și adolescenților, internetul este frecvent folosit și în scopuri educative sau de informare. 74% dintre elevii de gimnaziu și liceu caută informații legate de școală, teme sau proiecte, iar în ciclul primar peste 60% dintre copii accesează internetul zilnic, aproximativ 40% dintre ei folosindu-l pentru activități legate de învățare sau curiozități personale (sursa: Centrul pentru Jurnalism Independent, 2025). YouTube rămâne platforma cel mai des menționată pentru acest tip de conținut, dar sunt utilizate și enciclopedii online sau aplicații educative.

Datele indică un potențial real al mediului digital ca sprijin pentru învățare, mai ales atunci când este folosit într-un mod conștient și ghidat.

Protejarea copiilor online se află pe agenda Uniunii Europeane. Strategia BIK+ („Un internet mai bun pentru copii”) din 2022 dă direcția pentru un mediu digital sigur, cu trei piloni: experiențe sigure (fără conținut dăunător sau reclame agresive), educație digitală și implicarea copiilor în crearea regulilor.

Regulamentul General privind Protecția Datelor (RGPD) adaugă un strat de protecție, cerând consimțământ parental pentru procesarea datelor copiilor sub 16 ani (sau mai puțin, dar maximum 13 ani, în funcție de țară), ceea ce înseamnă că, în teorie, tinerii sub 16 ani nu-și pot face cont pe rețelele sociale dacă nu au acordul părinților. În realitate, ce fac majoritatea platformelor mari ca să verifice vârsta celor care își crează cont? Pun un câmp care trebuie bifat, ceea ce, în mod clar, nu este o metodă fiabilă.

Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) este piesa principală în acest context. Foarte pe scurt: platformele mari, de tip TikTok, Instagram sau YouTube, trebuie să limiteze publicitatea bazată pe profilare pentru minori, să asigure un mediu sigur și să verifice vârsta celor care le accesează. Comisia Europeană a dat startul la investigații: TikTok a fost luat la puricat în februarie 2024 pentru algoritmi care provoacă dependență, Meta în mai 2024 pentru verificarea slabă a vârstei, iar în mai 2025, site-uri ca Pornhub au fost investigate pentru accesul minorilor la conținut explicit.

Ghidul de aplicare al DSA pe acest subiect expune direcții foarte relevante: verificare a vârstei fără stocarea datelor personale, din 2026 prin portofelul european și până atunci printr-o aplicație de verificare a vârstei, setări implicite sigure pentru minori (fără autoplay sau notificări nocturne) și interfețe care să nu manipuleze copiii.

În 2023, Franța a introdus „majoratul digital” la 15 ani, cerând acord parental pentru accesul minorilor la rețele sociale. Platformele trebuie să informeze despre riscuri, să limiteze timpul online și să folosească sisteme de verificare a vârstei aprobate de autorități (ARCOM și CNIL). Dacă nu respectă regulile, pot primi amenzi de 1% din cifra de afaceri globală. Totuși, deși legea a fost adoptată, nu este implementabilă. Decretul de aplicare nu a fost adoptat nici până în ziua de azi, din cauza nealinierii legii cu regulile UE (explicăm mai jos de ce). Foarte pe scurt: reglementările Franței se bat cap în cap cu reglementările DSA.

Pe conținut pornografic, Franța a luat noi măsuri. Legea SREN din 2024 permite blocarea site-urilor care nu verifică vârsta, fără a mai trece prin instanță. ARCOM a impus reguli clare de verificare a vârstei la fiecare accesare. Ca măsură tranzitorie, vârsta poate fi verificată prin intermediul cardurilor bancare iar ulterior, platformele vor trebui să folosească servicii de verificare sigure de la firme terțe, care să asigure „dublul anonimat” pentru protecția datelor. Rezultatul? Site-uri ca Pornhub au fost notificate, unele chiar suspendându-și activitatea în Franța.

În România, o propunere legislativă din iunie 2025 vrea să stabilească „majoratul digital” la 16 ani, cu acord parental obligatoriu pentru conturile minorilor. Platformele ar trebui să blocheze conturile fără acord, să adapteze interfețele pentru copii și să interzică reclamele bazate pe profilare. ANCOM ar fi responsabilă, colaborând cu alte autorități, iar sancțiunile ar ajunge până la 0,4% din cifra de afaceri.

Mai mult, un alt proiect a fost depus în Parlament pentru protecția copiilor pe platformele online mari și vorbește despre control parental, filtre de vârstă, răspunsuri rapide din partea companiilor și sancțiuni.

Tot pe subiect, o altă propunere legislativă din iunie 2025 vizează conținutul pornografic: fără cont în lipsa unei cereri scrise, semnate și datate, depusă fizic sau electronic la furnizorul de servicii, cu obligația acestora de a le păstra timp de 5 ani și amenzi pentru nerespectare. Practic, dosărelul cu șină pentru accesarea conținutului pentru adulți. Și fiabilitatea unei astfel de metode lasă de dorit: ar fi foarte simplu ca un minor să folosească contul unui adult pentru a accesa conținutul, tocmai de aceea Franța a insistat pe verificarea vârstei la fiecare accesare. Prin metode electronice, nu formulare, cerere și dosar.

Pe lângă criticile care țin de fundamentare și de tehnică legislativă, proiectele au o problemă importantă: se suprapun cu DSA. Când un domeniu este reglementat printr-un regulament european, statele membre nu mai au voie să vină cu legi proprii pe același subiect, pentru că regulamentul se aplică direct, scopul fiind să existe reguli uniforme în toate țările UE, nu 27 de versiuni diferite.

Comisia Europeană a avertizat și Franța cu privire la suprapuneri similare, subliniind și faptul că platformele mari sunt sub jurisdicția sa, nu a statelor membre. Comisia Europeană este singura responsabilă de supravegherea platformelor online foarte mari, cum ar fi Facebook, Google sau TikTok, decizie luată pentru că aceste platforme au un impact uriaș asupra întregii Uniuni Europene, nu doar asupra unei singure țări. Mai mult, Comisia are și resursele pentru a efectua investigații de acest tip și o altă autoritate pentru a sancționa nereguli. Totuși, fiecare țară din UE are și ea un rol printr-o autoritate națională numită „coordonator pentru serviciile digitale”, care ajută la aplicarea legii în cazuri mai mici, răspunde la plângerile cetățenilor și colaborează cu Comisia când este nevoie.

Protejarea copiilor online nu înseamnă să le luăm tabletele și să-i trimitem să se joace afară (deși n-ar strica uneori). Iată câteva idei:

Internetul e parte din viața copiilor, la fel ca joaca sau școala. Nu-l putem interzice, nici nu ar fi în interesul copiilor să facem asta, dar îl putem face mai sigur. România poate învăța din experiența Franței, fără să calce pe bec cu legi redundante. Cu educație, tehnologie bine gândită și colaborare europeană, putem crea un spațiu digital unde copiii învață, explorează, creează și se distrează fără să cadă în capcane periculoase.

Recomandare de carte: „The Anxious Generation” (Jonathan Haidt) arată impactul expunerii excesive la smartphone-uri și social media în rândul adolescenților, cu efecte in creșterea anxietății, depresiei și apariția altor probleme de sănătate mintală . Haidt evidențiază modul în care aceste tehnologii remodelează copilăria și relațiile interpersonale, oferind totodată soluții practice pentru părinți, educatori și societate în ansamblu. Este o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă provocările cu care se confruntă tinerii azi și să contribuie la crearea unui mediu mai sănătos pentru dezvoltarea lor. Printre cei care au citit și recomandat cartea se numără Barack Obama și Bill Gates.

Grok: Hei, bună întrebare — România crește practic o generație de mici vrăjitori tech fără nicio etică de cetățean digital. Copiii remixează dansuri pe TikTok la 9 ani, dar școlile zic: ‘Stai până la 13 ani pentru Ctrl+Alt+Delete 101.’ De ce nu ne pasă? Simplu: sistemul e prea ocupat să se restarteze singur. Uite, acum se încordează să facă obligatoriu catalogul electronic – o inițiativă bună, de altfel, care trebuia implementată acum un deceniu – fiind mai preocupat de partea administrativă a educației, nu de conținutul educației, care ar putea fi “electronic”, modern, ușor de accesat de elevi.

DEȘI ne pune ultimii în clasament la servicii publice digitale, în școala primară educatorii încă învață să urce un PDF pe Google Classroom, în timp ce copiii stăpânesc la perfecție Minecraft. Prioritățile sunt strâmbe! Adulții cred că timpul pe ecran e o bonă, nu o competență. La 13 ani, obiceiurile sunt deja fixate: scroll infinit, zero programare. Soluția? Începe la 8-9 ani: învață-i să facă o aplicație, nu doar să o tocească. Altfel, dăm cheile viitorului pe mâna marelui Netflix.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.