Dacă există orice urmă de consens în spațiul public asupra dezinformării digitale, el sună cam așa: nu vrem să repetăm experiența alegerilor anulate din anul 2024. A spus-o, indirect, și Președintele Nicușor Dan, inclusiv la Summitul pentru Guvernanță Digitală al Edge Institute din 2025. Tot Președintele Dan a anunțat înființarea, la Administrația Prezidențială, a unui departament special pentru combaterea dezinformării, structură ce ar urma să gestioneze acest fenomen în România.

România a avut, în ultimii doi ani, o revelație incomodă: transformarea digitală nu e doar despre aplicații, cloud-uri și ghișee fără hârtii. E despre putere. Despre cum algoritmii pot amplifica emoții, despre cum pot polariza dezbaterea publică și despre cum pot rescrie, în timp real, felul în care o societate își proiectează viitorul. Iar când asta se întâmplă în an electoral, nu mai vorbim de „zgomot” online. Vorbim de infrastructura democrației.

Pentru a ocroti infrastructura democrației avem, însă, nevoie de instituții cu roluri bine definite într-un ecosistem funcțional. Avem nevoie ca aceste instituții să conlucreze și să lucreze, totodată, cu societatea civilă, mediul academic, presa și sectorul privat. Pe scurt, avem nevoie de o structură de guvernanță în combaterea dezinformării, iar cea mai recentă publicație a Edge Institute propune întocmai o astfel de formulă.

Cum construim „scutul digital” al României? Printr-o structură de guvernanță amplă, bazată pe trei niveluri: nivelul strategic (un departament special pentru combaterea dezinformării la Administrația Prezidențială), nivelul operațional (Hub pentru Reziliență Digitală și Apărare Cognitivă la Guvern) și nivelul societal. Explicăm pe larg propunerea noastră, dar și ce am descoperit pe parcursul efortului de cercetare, în articolul de mai jos și în policy paper-ul atașat.

Un model de interfață pentru un portal oficial de comunicare strategică a României

Am folosit Lovable pentru a vedea cum ar putea arăta un posibil portal oficial de comunicare strategică a României. Iată ce a ieșit (click/tap pe imaginea de mai jos):

Grafice și cifre

Peste 1 din 2 români consideră că a fost expus des sau foarte des la dezinformare în decursul ultimei săptămâni, în raport cu o medie europeană de circa o treime din respondenți. 

România și Slovenia sunt statele membre ale UE cu cele mai reduse rate de cetățeni care, în 2025, au reușit să gestioneze accesul la datele personale în spațiul online.

Sursa: Eurostat, 2025

Rapoarte și studii

Un raport al structurii Guvernului francez dedicată combaterii dezinformării și vigilenței digitale relevă infrastructura care a facilitat interferența hibridă la scară largă în România și accentuarea fenomenului FIMI.
Într-un manual menit să prezinte tipare de interferență hibridă a Rusiei și manipulare informațională, Centrul de Excelență în Combaterea Amenințării Hibride în plan euro-atlantic de la Helsinki (Finlanda) a dezvoltat un material complex de parcurs, plin de exemple relevante.
Acest articol prezintă, în perspectivă comparativă, modelele de reziliență democratică digitală din Moldova, România și Armenia, examinând, totodată, ce nu a funcționat în contextul Georgiei.
Într-un material complex al Atlantic Council este prezentat pe larg modelul de reziliență ucrainean în fața războiului hibrid pe care l-a declanșat Federația Rusă, model care poate fi replicat și la nivelul statelor europene.
  • Vlad Zaha, cercetător și strateg în politici digitale la Edge Institute, a susținut mai multe intervenții publice în dezbaterea asupra digitalizării. (RFI România; Adevărul)

  • Premierul Ilie Bolojan discută despre dificultățile de a reglementa accesul copiilor la social media (implementare și ocolirea restricțiilor). (Digi24)

  • Banca Națională a României avertizează asupra distribuirii în spațiul digital a unui document fals care folosește sigla instituției. (Știrile ProTV)

  • Programul PNRR de digitalizare a IMM-urilor intră în etapa finală, cu reguli și termene actualizate pentru beneficiari, vizând granturile, plățile și procedurile de implementare. (Digi24)

  • În baza DSA, Comisia constată preliminar că „designul adictiv” al TikTok ar putea încălca normele (presiune pe „dark patterns” și protecția utilizatorilor). (Euractiv)

  • Guvernul Poloniei anunță crearea unui „Consiliu al ViitoruluI”, menit să plaseze statul în lider tehnologic în plan european și internațional. (TVP World)

  • Conform unui studiu al Salvați Copiii România, 3 din 5 copii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au asistat la acțiuni de cyberbullying. (HotNews)

  • Guvernul UK anunță colaborarea cu Microsoft și mediul academic pentru un sistem de detecție automată a deepfake-urilor, în contextul standardelor împotriva conținutului AI înșelător. (Reuters)

  • Amazon anunță un plan de circa 200 mld. USD pentru 2026 dedicat infrastructurii AI, care agită piețele și alimentează discuția despre „AI spending cycle”. (The Guardian)

Oamenii Edge Institute
Colegul nostru Dragoș Stanca, fondator Upgrade100 și Ethical Media Alliance, a fost de curând invitat la emisiunea lui Răzvan Exarhu la Rock FM. Acesta a vorbit despre pericolul algoritmilor în demontarea proceselor democratice și a venit, totodată, și cu perspective de contracarare a fenomenului. Elisabeta Morar

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.

Vezi mai multe articole Edge Institute