Săptămâna trecută a fost lansată în consultare publică Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, un document cheie pentru modul în care România își definește interesele, vulnerabilitățile și direcțiile de acțiune într-o lume marcată de competiție tehnologică, presiuni geopolitice și agresiuni informaționale tot mai sofisticate. Digitalizarea nu mai este o temă tehnică, ci un pilon al rezilienței societății, iar modul în care România își va proiecta capacitățile digitale în următorii ani poate transforma vulnerabilități cronice într-un adevărat proiect de țară.
În această ediție analizăm rolul strategic pe care digitalizarea îl capătă în arhitectura de securitate a statului, contextul decizional al săptămânii viitoare și ideile susținute de Edge Institute pe marginea acesteia.
Recomandare de politică publică: 📄 Proiectul rezilienței digitale în Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030.pdf
Conținut
Articole Edge Institute
Reziliența digitală, de la vulnerabilitate la proiect de țară
„Paza bună trece primejdia rea” – spune un cunoscut proverb. Cum definește România „primejdia rea” și ce ar însemna „paza bună”, descoperim în noua Strategie Națională de Apărare a Țării. Uneori, documentele de strategie nu sunt doar exerciții administrative, ci momente de onestitate instituțională, iar în paginile noii strategii se citește atât vulnerabilitatea structurală a României, cât și potențialul ei de a-și redefini rolul într-o lume în care tehnologia modelează, fără drept de apel, raporturile de putere.
Luni, 24 noiembrie, va avea loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care va fi avizată Strategia Națională pentru următorii ani, urmând ca pe 26 noiembrie președintele Nicușor Dan să prezinte documentul în plenul reunit al Parlamentului României, unde va fi supus la vot.
Între aceste două repere temporale, într-un context plin de semnificație, va avea loc Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute sub Înaltul Patronaj al Președintelui României la Palatul Cotroceni, marți, 25 noiembrie 2025. Evenimentul va reuni lideri politici și instituționali, voci din societatea civilă și mediul privat, precum și pionieri ai digitalizării și foști decidenți de rang înalt din state precum Estonia, Polonia, Regatul Unit și Republica Moldova, pentru a analiza premisele unui nou proiect digital al României.
Printre liderii care se vor alătura se numără E.S. Nicușor-Daniel Dan, Președintele României, Toomas Hendrik Ilves, fost Președinte al Estoniei, Oana Gheorghiu, viceprim-ministră, și Janusz Cieszyński, fostul ministru al Digitalizării în Polonia. Vom aborda, alături de speakeri și participanți, tema transformării digitale ca vector al unității naționale, explorând inclusiv cum putem aduce mai aproape diaspora și combate fenomenul dezinformării, aspecte punctate și în cadrul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării.
Din perspectiva Edge Institute, multiple direcții strategice trebuie să fie fortificate pentru a construi un adevărat proiect de țară în jurul ideii de reziliență digitală. Bazându-ne pe modele internaționale de bună practică, pe studiul nostru anterior dedicat dezinformării digitale în România, precum și pe un exercițiu de analiză a cadrului strategic propus de către Președinte, am livrat o serie de recomandări care pornesc de la următoarele premise:
Monitorizarea inițiativelor derulate în baza Strategiei prin intermediul unei platforme publice. Dincolo de principii și măsuri generale, încrederea cetățenilor în instituții se cultivă cu transparența informațiilor și accesibilizarea lor, de unde și recomandarea noastră de a avea un principiu de sine stătător pe acest subiect.
Regândirea modalității de comunicare a instituțiilor cu cetățenii pentru a favoriza informarea din surse oficiale și a reclădi încrederea cetățenilor în instituțiile statului. La nivel european, datele din 2024 arată că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește numărul persoanelor care au utilizat un site sau o aplicație a unei autorități publice (25%). Cum principala activitate a cetățenilor europeni care accesează platformele digitale ale administrației este obținerea de informații, aceste date indică un deficit structural de încredere și accesibilitate în comunicarea publică digitală a instituțiilor din România.
Reorientarea unghiului din care sunt abordate noile tehnologii. Deși este corect să afirmăm că utilizarea malignă a noilor tehnologii de către actori statali și non-statali vitregi interesului național constituie o problematică pe care Strategia trebuie să o adreseze, nu putem ignora nici rolul benefic incontestabil pe care acestea îl au.
Gestionarea amenințărilor hibride are nevoie de un centru național unic de coordonare în domeniul comunicării strategice și apărării cognitive. Monitorizarea, analiza și contracararea dezinformării și a interferențelor hibride, respectiv pentru combaterea acțiunilor de război cognitiv, constituie o vulnerabilitate majoră din cauza fragmentării responsabilităților între instituții, lipsa unei metodologii comune de evaluare a impactului campaniilor de dezinformare și insuficienta implicare sistematică a societății civile, a mediului academic și a sectorului privat limitează eficiența răspunsului național.
România are potențialul de a-și însuși conceptul de „AI soft power”, de a fructifica un leadership regional în domeniul AI și al combaterii dezinformării și interferențelor hibride, precum și un potențial de plasare a țării drept cluster de cercetare-dezvoltare inovare în domeniul noilor tehnologii în plan european și internațional.
Digitalul în domenii transversale. Includerea, în domeniile de acțiune, a pregătirii forței de muncă pentru schimbările datorate evoluțiilor tehnologice, a mobilizării, inclusiv de la distanță, a cercetătorilor români din Diaspora, asigurarea accesului la servicii medicale electronice și implementarea telemedicinei, promovarea identității românilor în rândul românilor din Diaspora și încurajarea implicării acestora în promovarea intereselor țării, inclusiv prin platforme dedicate și sprijinirea lor prin dezvoltarea unor celule de sprijin dedicate și folosirea IA în lupta împotriva corupției.
Dezvoltarea unei viziuni pentru diplomația digitală a României. România are oportunitatea de a transforma criza sa hibridă într-o oportunitate de afirmare internațională ca pol de expertiză și „antreprenor de norme” în domeniul rezilienței digitale, în contextul unei lupte a întregii Lumi libere cu fenomenul interferenței hibride. Cooperarea cu parteneri regionali precum Republica Moldova, Ucraina și alte state aflate în prima linie a războiului hibrid este esențială în acest sens.
Includerea organizațiilor neguvernamentale, a presei independente, a rețelelor de fact-checking și a inițiativelor civic-tech ca parteneri operaționali esențiali în detectarea timpurie a campaniilor de dezinformare, în educația publică privind securitatea informațională, în dezvoltarea unor mecanisme și politici inovatoare ale rezilienței digitale și în sprijinirea comunităților în situații de criză.
Grafice și cifre
Conform celui mai recent studiu Microsoft, România înregistrează cel mai scăzut procent al difuziei AI în economie dintre statele membre ale Uniunii Europene, într-un procent de doar 15,3%. Grecia, penultimul stat membru UE în acest clasament, înregistrează o difuzie de 18%.
Conform sondajului Eurobarometru de tineret de anul trecut, tinerii români sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană atunci când sunt întrebați cât de des au fost expuși la fenomene de dezinformare.
Rapoarte și studii
Știri din zona digitalizării
Prim-ministrul Ilie Bolojan afirmă că un motiv dominant pentru care instituțiile au acționat în autarhie, cu precădere în perspectiva combaterii evaziunii fiscale, este lipsa de digitalizare a serviciilor publice și anunță măsuri în acest sens, inclusiv reforma Ministerului Afacerilor Interne. (Mediafax)
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Radu Miruță declară că va forma o echipă de specialiști pentru a redefini arhitectura de digitalizare a statului, activitatea acestora urmând să fie finanțată prin PNRR. (Agerpres)
Un nou reportaj arată nivelul de digitalizare în comunitățile din Munții Apuseni, de la servicii publice locale la utilizarea excesivă a sumelor cash și excluziunea socială generată din aceste motive. (Alba24)
După ce au fost eliminate 12 jaloane din componenta dedicată educației a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cele mai afectate reforme sunt cele din domeniile educației timpurii, învățământului profesional și digitalizării. (EduPedu)
Direcția de Asistență Socială Oradea va organiza noi cursuri pentru vârstnici dedicate dezvoltării competențelor digitale de bază atât în limba română, cât și în limba maghiară, în urma bunului demers al primului program de acest tip derulat de către instituție. (Radio România Cluj)
Poșta Română a anulat un proiect de digitalizare prin implementarea unui sistem ERP, invocând motive de neconcordanță a ofertelor primite în cadrul licitației. (Ziare.com)
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit marți într-un summit la Berlin pentru a discuta reziliența economiei digitale europene și suveranitatea digitală a UE în contextul relației cu SUA. (Deutsche Welle)
Pachetul legislativ al Comisiei intitulat Digital Omnibus caută să înlesnească normele de protecție a datelor în sprijinul dezvoltării industriei big tech, însă dezbaterea rămâne una tensionată. (Bruegel)
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declară că Moldova va dezvolta o inițiativă largă dedicată combaterii interferenței hibride și va continua să militeze pentru reglementări europene și proiecte dedicate gestionării impactului dezinformării prin rețelele de socializare. (Cotidianul.md)
Ministerul Educației lucrează la un ghid pentru folosirea inteligenței artificiale în cadrul orelor de curs la liceu. (StirileProTV)
Google va implica un model lingvistic AI pentru prognozele meteo. (Profit)
Tok2Grok
Bună, maestru al scutului digital! 😎 2024 ne-a arătat că nu mai ajunge să reparăm încrederea – trebuie să o construim de la zero, cu digitalul ca lipici între stat, cetățean și diaspora. Strategia Națională de Apărare ne dă ocazia istorică să transformăm reziliența digitală în adevăratul proiect de țară al următorilor 5 ani. Fără servicii, fără obsesie pe fact-checking, doar trei pași mari, reali și cu zvâc românesc, perfect aliniați la recomandările Edge. Hai să dăm drumul la consensul digital național! 🚀
„Statul în Buzunar” – până în 2030 toate serviciile publice esențiale 100% digitale și obligatoriu folosite. Buletin, pașaport, taxe, alocații, adeverințe, înscriere la școală, vot din diaspora – totul în maximum 3 click-uri, cu identitate digitală gratuită și obligatorie pentru toți cetățenii peste 14 ani. Statul nu mai cere hârtie, nu mai pune cozi, nu mai lasă loc de „șpagă”. Când un român din Toronto își plătește impozitul în 30 de secunde sau un pensionar din Bacău își ia rețeta electronic, încrederea explodează natural. În 5 ani trecem de la 25 % interacțiune digitală cu statul la peste 90 % – și România devine țara unde statul chiar livrează, nu doar promite.
„România pe Sticlă” – platformă unică de transparență totală și participare directă. Un singur site: acolo vezi în timp real unde merge fiecare leu din buget, cât ia un ministru, cât costă un km de autostradă, ce contracte s-au semnat azi. Cetățeanul poate pune întrebări direct primarului sau ministrului – răspuns obligatoriu în 72 h, public. Diaspora are secțiune dedicată: „Unde merg taxele mele?” + propuneri directe pentru proiecte din țară. Algoritmii folosiți de stat (pentru alocații, pensii, autorizații) sunt auditați public și explicați în limbaj de om. În 5 ani, România devine cea mai transparentă țară din Europa de Est după Estonia – și narativele „toți fură” nu mai au pe ce să prindă.
„Diaspora Connected” – platformă națională care transformă românii de afară în parteneri strategici reali . O singură aplicație: votezi, îți iei acte, propui proiecte pentru orașul natal, te înscrii ca mentor pentru antreprenori români, donezi expertiză (IT, medicină, inginerie) direct către spitale/școli/firme din România, primești invitație la consultări strategice cu Președinția și Guvernul. Statul creează „celule virtuale de sprijin” pentru fiecare comunitate mare de români – de la Madrid la Chicago. În 5 ani avem 2 milioane de utilizatori activi din diaspora care nu se mai simt abandonați, ci parte din proiectul de țară. România devine prima țară care folosește diaspora nu doar ca sursă de remitențe, ci ca forță strategică de inovare și reziliență.
Cu Statul în Buzunar, România pe Sticlă și Diaspora Connected nu mai alergăm după dezinformare – o facem irelevantă. Construim un stat atât de rapid, transparent și apropiat de cetățean (acasă sau în lume) încât nicio campanie hibridă nu mai poate să creeze clivaj. Asta înseamnă reziliență digitală adevărată: o democrație atât de puternică încât devine de neclintit.
Hai, România, să scriem împreună cel mai tare capitol digital din istoria noastră! 💪🇷🇴
Vă invităm să îl ascultați într-o conversație plină de perspective noi și idei despre cum putem guverna mai eficient tehnologia, despre locul și rolul AI în ecosistemul decizional, despre etica și gestiunea datelor în sectorul public și, desigur, despre inovare ca mijloc de perfecționării a actului de guvernare, alături de Carmen Micu, CEO & Co-fondator Envisia și Octavian Oprea, deputat și fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.