Conținut
Tinerii români vor. Vor mai mult decât arată cifrele obișnuite despre ei. România are una dintre cele mai mari ponderi de studenți înscriși la programe STEM din Uniunea Europeană, 30,9% față de o medie de 26,9%, conform Education and Training Monitor 2025. Și la fete ponderea trece peste media europeană. Apetitul pentru științe, inginerie și tehnologie este real, contrazicând imaginea unei generații pasive.
Și totuși, între dorință și condiții se așază o distanță greu de trecut. Aceiași tineri folosesc cel mai puțin AI generativă dintre tinerii din UE, 44,1% în 2025 față de o medie de 63,8%, după datele Eurostat. România are cea mai mare pondere de tineri de 15-29 de ani care nu sunt nici în educație, nici la muncă, nici în vreo formă de pregătire, 19,2% în 2025, cea mai ridicată rată din Uniune. La testele PISA din 2022, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani erau sub nivelul de bază la matematică. Doar 27,7% dintre români, la nivelul întregii populații, au competențe digitale de bază, față de 55,6% media europeană, iar decalajul nu dispare nici la generația tânără, fiindcă printre cei de 16-24 de ani abia 47% ating pragul minim, față de circa 70% în Uniune, după rapoartele privind Deceniul Digital. Iar peste jumătate dintre tineri spun, în studiul Fundației Friedrich Ebert – România din 2024, că își doresc să plece din țară.
Acesta este paradoxul de la care pornim. Există voință, există talent, dar terenul pe care ele pot să rodească este încă nesigur. Articolul de față e despre cum consolidăm terenul, plecând de la o premisă pe care merită să o clarificăm. Inovarea nu este nici un destin și nici o marfă pe care statul o cumpără de-a gata. Este ceva ce fie facem împreună, fie nu facem.
Alte ediții pe această temă
Grafice și cifre
România cheltuie pe cercetare și dezvoltare aproximativ 0,5% din PIB, cea mai mică valoare din UE, față de media de circa 2,2%.

Sursă: Eurostat, 2024.
La inovare, România este pe ultimul loc în UE, cu 37,7% din media europeană, iar la legăturile dintre actorii ecosistemului are cele mai slabe scoruri din Uniune.
România se clasează pe ultima poziție într-un studiu realizat de OCDE asupra transformării digitale a statelor într-un index lansat săptămâna aceasta. Metricii de performanță ai României pot fi identificați mai jos.

Sursa: OCDE, 2026.
Rapoarte și studii

- Tot ce trebuie să știți despre proiectele de digitalizare finanțate din fonduri europene (HotNews)
- „Războiul AI a început deja”. Europa reacționează după ce SUA i-a interzis accesul la cel mai puternic model de inteligență artificială (HotNews)
- ChatGPT a depăşit un miliard de utilizatori lunari, în pofida creşterii îngrijorărilor legate de inteligenţa artificială (News.ro)
- Ce trebuie să știi despre interdicțiile privind rețelele sociale pentru minori. Tot mai multe țări adoptă astfel de măsuri (Antena3)
- Din Australia până în Europa, ţările iau măsuri pentru a limita accesul copiilor la reţelele sociale (News.ro)
- România până la sfârșitul anului: portofelul digital devine obligatoriu, dar adoptarea nu vine singură (Digital Skills and Jobs Platform)
- Consiliul UE avansează cadrul pentru portofelul de afaceri dedicat identității digitale corporative (Biometric Update)
- Universitatea Politehnica Timișoara înființează Facultatea de Robotică și Inteligență Artificială / Rector: „Privim către universități dprecum MIT și Harvard ca modele de excelență academică, cercetare și impact global” (G4Media)
- Fără drumuri la Fisc: ANAF introduce oficial întâlnirile prin videoconferință pentru controale și verificări fiscale (Digi24)
- Educație media și digitală, noua materie care ar putea intra în școli. Elevii ar urma să învețe cum să recunoască manipularea (tvrinfo)
| Oamenii Edge Institute |
Și pentru că ediția actuală de newsletter îl are drept autor pe colegul nostru din boardul Edge Institute Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare UPB, respectiv cofondator Innovation Labs, vă invităm să îl urmăriți și la Spiritul Timpului – Un podcast al CursDeGuvernare. În cadrul conversației respective, Răzvan Rughiniș explorează maniera în care AI reformulează modelul nostru social și explorează opțiuni diverse, de la riscul unei distopii în lipsa unei abordări etice până la perspective care ne permit să transformăm noile tehnologii într-un factor de coeziune și bunăstare.
Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.
Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.




