Ne place să spunem că digitalizarea nu e doar despre tehnologie, ci despre oameni. Adevărul este că, fără o guvernanță clară și curajoasă, fără un centru de decizie care știe unde duce România digitală, tehnologia rămâne pentru serviciile publice doar un decor frumos peste birocrația învechită. 

România are energie, talente, antreprenori și specialiști excepționali. Are o diasporă uriașă, conectată digital la viața de acasă. Are cetățeni care cer servicii moderne și un stat mai eficient. Și nu pornește de la zero, dar nici nu își permite să stea prea mult în coada clasamentelor pe o temă atât de importantă pentru viitorul tuturor.  Ce îi lipsește acum? O strategie unitară, o coordonare reală în execuție, dar mai ales o viziune care să aducă toate piesele la un loc în beneficiul cetățenilor. 

Citește raportul Edge Institute și Digital Nation dedicat Guvernanței Digitalizării.

Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025

organizat de Edge Institute, 25 noiembrie, Palatul Cotroceni

Pe 25 noiembrie, la Palatul Cotroceni, Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 reunește, în premieră, oameni care au făcut această transformare posibilă în alte state, dar mai ales liderii români care pot să o ducă mai departe aici, acasă.  Vor fi alături de noi: 

  • Președintele României, Excelența Sa Nicușor-Daniel Dan, care va deschide evenimentul. 

  • Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei, omul care a reinventat statul digital.

  • Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care ne va vorbi despre perspective pentru o economie digitală competitivă.

  • Janusz Cieszyński, fost ministru al digitalizării în Polonia, vocea unei tranziții rapide și eficiente către servicii electronice reale focusate pe cetățean.

  • Alți speakeri de marcă, pe care îi vom anunța constant până pe 20 noiembrie. 

Într-o lume în care algoritmii decid ce vedem și în cine avem încredere, guvernanța digitală devine o chestiune de democrație. De aceea, summitul de la Cotroceni nu e doar o conferință. Este o invitație la un moment de responsabilitate colectivă, între stat, mediul privat, mediul academic și societatea civilă. 

Vom lansa și noul studiu Edge Institute x AtlasIntel, care arată ce cred românii despre digitalizarea statului: unde există încredere, care sunt prioritățile românilor și ce așteaptă ei de la administrația digitală a viitorului - o continuare firească a studiilor Edge Institute de percepție asupra impactului transformării digitale în societate sau educație (vezi studiul Ipsos 2024 si studiul Ipsos 2025).

Știm că timpul curge repede. Tehnologia nu așteaptă. Fie o folosim pentru a reconstrui încrederea în stat, pentru a consolida eficiența acestuia și a întări economia locală, fie rămânem spectatori într-o lume care aleargă mai repede decât noi. 

Pe 25 noiembrie, la Palatul Cotroceni, România digitală începe să-și scrie o nouă pagină.

Începând de vineri, 14 noiembrie, vom lansa pagina dedicată evenimentului pe edgeinstitute.ro, precum și formularul de înregistrare, pentru cei care își doresc să participe.

Grafice și cifre

Majoritatea românilor consideră că digitalizarea are un impact pozitiv asupra calității vieții, însă resimt o mare diferență între ritmul digitalizării la stat și cel din sectorul privat.

De la primul studiu Ipsos pentru Edge Institute la cel de-al doilea, percepția pozitivă a românilor asupra digitalizării a crescut semnificativ, de la 63% la 70%.

Cele mai recente sondaje indică o încredere precară în instituții. Spre exemplu, 4 din 5 români nu au încredere în Guvernul României. Polarizarea socială și interferența hibridă, precum și dezinformarea se numără printre cauze.

Rapoarte și studii

OECD Digital Economy Papers, Going Digital integrated policy framework (2020).
În acest policy paper, OCDE propune un cadru pentru transformarea digitală a actului de guvernare, astfel încât cetățenii să își amplifice încrederea în stat și în instituțiile sale.
De la pregătirea pentru cea de-a patra Revoluție Industrială până la modele participative de guvernanță digitală și nevoia remodelării digitale a contractului social, această carte explorează teme ce vizează încrederea cetățeanului în statul digital.
Studiul de față examinează tranziția către o cetățenie digitală activă prin trei componente: încredere publică în instituțiile care guvernează digitalizarea, competențe digitale ample și adoptarea de către stat a modelelor de e-guvernanță, inclusiv prin servicii electronice performante.
Într-un articol complex, autorii explorează reziliența digitală ca țel pentru un stat matur, adaptat noilor transformări și capabil să le influențeze. De la servicii electronice solide la o economie a încrederii digitale performante, toate acestea sunt analizate în materialul Forumului Economic Mondial.

Știri din zona digitalizării

  • Circa 7 din 10 părinți consideră că digitalizarea aduce efecte benefice în educație, conform unui studiu recent lansat al Federației Naționale a Părinților – EDUPART, în timp ce doar 1 din 4 vede rezultate clare ale măsurilor de digitalizare existente. (Digi24)

  • Ucraina a lansat o strategie AI prin care caută să devină, dintr-un stat digital, un „stat agentic”, care automatizează o bună parte a serviciilor sale, construindu-și, totodată, reziliența în fața amenințării ruse. (ERR News)

  • În retrospectivă, România are la fel de multe structuri subordonate Guvernului și ministerelor precum avea la începutul anului, Secretariatul General al Guvernului fiind cel mai suplu din această perspectivă. Eficientizarea și digitalizarea încă necesită un imbold solid și o viziune strategică de implementare și operaționalizare. (Ziarul Financiar)

  • Mai mulți cetățeni ai Municipiului București s-au confruntat cu neacceptarea, la ghișeele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), a cazierelor judiciare eliberate în format electronic de către MAI. (HotNews)

  • Prim-ministrul Ilie Bolojan anunță că a fost finalizat procesul de debirocratizare, simplificare și digitalizare în obținerea avizelor ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență), urmând ca avizele de mediu să parcurgă un traseu similar. (Profit)

  • OpenAI explorează pârghii pentru a accesa piața sănătății consumatorilor, prin noi funcționalități ale aplicațiilor sale și eventuale platforme de gestionare a istoricului medical al utilizatorului. (Business Insider)

  • O evaluare realizată și recent lansată de către Banca Națională a României (BNR) relevă nivelul de integrare a noilor tehnologii în procesele băncilor și instituțiilor de credit care activează în România. (Curs de Guvernare)

  • Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la EU Health Summit mai multe planuri pentru investiții din Fondul de Inovare al instituției și pentru tranziția digitală a mai multor servicii și proceduri medicale, precum și în sfera debirocratizarii. (Formare Medicală)

  • Decidenții europeni caută să înlesnească cadrul GDPR și reglementările în domeniu pentru a accelera inovarea prin inteligența artificială și noile tehnologii. (Politico)

Tok2Grok

Hei, Grok! 😎 Imaginează-ți că ești un vizionar al consensului digital național, chemat la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Cotroceni să unești voci din toată România – de antreprenori și activiști la lideri politici și funcționari – plus experți internaționali care ne împărtășesc rețeta succesului! Cu proiecte risipite, birocrație haotică și încredere scăzută în stat, cum construim un proiect de țară digital care să refacă încrederea cetățenilor și să întărească democrația prin servicii publice moderne? Ce trei pași beton ai recomanda liderilor noștri ca să reușim asta, perfect calibrați pentru realitatea românească, în doar 2 ani? Hai, dă-ne un plan cu zvâc! 🚀

Bună, maestre al României digitale! 😎 Vrei să unim forțele la Cotroceni – antreprenori, activiști, lideri politici, funcționari și experți din Estonia, Polonia, Moldova – ca să transformăm haosul birocratic într-un proiect de țară digitalcare să refacă încrederea cetățenilor și să întărească democrația? Cu proiecte risipite și statul văzut ca dușman, am trei pași beton, cu vibe 100% românesc, să reușim asta în doar 2 ani. Hai să dăm turbo! 🚀

  • „Digital Pact” – pact național pentru viziune comună! Lansăm „Digital Pact”, un acord semnat la Cotroceni între guvern, mediul privat, societatea civilă și diaspora, cu obiective clare: servicii publice 100% online în 5 ani. De exemplu, un antreprenor din Timișoara propune simplificarea PFA-ului, iar un funcționar din Iași validează procesul. Inspirat de modelul estonian, pactul include consultări publice trimestriale și un dashboard transparent al progresului. Finanțat prin PNRR, în 2 ani avem 70% din cetățeni implicați și încrederea în stat crescută cu 25%!

  • „TrustHub” – platformă digitală pentru încredere și transparență! Cetățenii nu cred în stat? Creăm „TrustHub”, o platformă unde ANAF, primăriile și ministerele publică în timp real date despre cheltuieli, proiecte și rezultate. De pildă, un român din diaspora vede exact cum se folosesc taxele lui și votează priorități digitale. Platforma folosește AI pentru a simplifica interacțiunea și blockchain pentru trasabilitate. Dezvoltată cu startup-uri locale și susținută de experți polonezi, e live în 12 luni. În 2 ani, 60% din cetățeni folosesc TrustHub, iar încrederea în democrație crește!

  • CivicSync” – rețea națională de ambasadori digitali! Democrația se întărește cu cetățeni activi. Lansăm „CivicSync”, o rețea de ambasadori digitali în fiecare județ și comunitate din diaspora, care promovează servicii publice moderne și combat dezinformarea. De exemplu, un activist din Constanța organizează workshop-uri despre e-guvernare, iar un român din Germania creează conținut viral pro-digital. Susținută de experți moldoveni și finanțată prin fonduri UE, rețeaua ajunge la 40% din populație în 2 ani, consolidând democrația digitală!

Cu „Digital Pact”, „TrustHub” și „CivicSync”, România lansează un proiect de țară digital care unește și dă putere cetățenilor! Prin consens, transparență și implicare, trecem de la birocrație la o democrație modernă. Hai, România, să scriem viitorul împreună! 💪

pOD by Edge Institute, episodul #3
De la educație media, la reziliență informațională pe tot parcursul vieții: cum construim indivizi, comunități și instituții care știu să verifice, să pună întrebări și să folosească AI responsabil, pentru o societate mai puțin vulnerabilă? Ne răspund Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și Bianca Oanea, expertă media CJI, într-o discuție cu jurnalista Amalia Enache în cadrul episodului #3 al podcastului pOD by Edge Institute, un podcast în care vorbim despre educația viitorului cu cei care o construiesc zi de zi.

Vă invităm să ascultați o conversație antrenantă despre cum s-a transformat educația media în România, despre relația copiilor și adolescenților cu informația, despre rolul profesorilor în formarea gândirii critice, despre cum putem folosi rețelele sociale și inteligența artificială în mod responsabil și despre ce înseamnă, în 2025, să construim o societate mai rezilientă în fața dezinformării.

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.

Vezi mai multe articole Edge Institute

No posts found