Necunoscuta din matematica democrației

Într-o lume în care algoritmii împing în față dezinformarea, iar presa tradițională pierde teren, jurnalismul independent devine mai important ca oricând — dar și mai vulnerabil. Acest newsletter explorează cum finanțarea, influența platformelor și transformările digitale redesenează peisajul media, arătând de ce investiția în informație verificată este crucială pentru sănătatea democratică. O lectură care pune în perspectivă atât riscurile, cât și motivele de speranță.

Bianca Oanea, Expertă media @ Centrul pentru Jurnalism Independent 

Aici ar fi trebuit să fie o poveste de dragoste, dar e un serviciu de urgență.

Trăim în Polycene, o epocă ce nu seamănă cu nimic altceva. Termenul a fost definit de jurnalistul The New York Times Thomas L. Friedman.

„…thanks to smartphones, computers and ubiquitous connectivity — every person and every machine increasingly has a voice to be heard and a lever to impact one another, and the planet, at a previously unimaginable speed and scale.” 

Până acum, puteam măsura. Un studiu din 2019, a estimat costul anual al știrilor false la 39 de miliarde de dolari în pierderi pe piața bursieră și încă 17 miliarde de dolari în decizii financiare proaste rezultate din dezinformare. Același raport a concluzionat că pierderile financiare totale la nivel global erau de aproximativ 78 de miliarde de dolari pe an. Au trecut șase ani și schimbări dramatice peste acest studiu. Inteligența artificială e doar una dintre ele.

Anul acesta, amenințarea a fost mai mare. Potrivit Reuters Digital News Report 2025, consumul de media tradiționale, cum ar fi televiziunea, presa scrisă și site-urile de știri, continuă să scadă, în timp ce dependența de rețelele sociale, platformele video și agregatoarele online crește. Acest lucru este valabil în special în Statele Unite, unde studiul s-a suprapus cu primele săptămâni ale noii administrații Trump. Utilizarea știrilor pe rețelele sociale a crescut brusc (+6 puncte procentuale), dar nu a existat nicio „creștere Trump” pentru sursele tradiționale.

Personalitățile și influencerii joacă, în unele țări, un rol semnificativ în modelarea dezbaterilor publice. O cincime (22%) din eșantionul din SUA spune că a dat peste știri sau comentarii de la podcasterul Joe Rogan. În Franța, tânărul creator de știri Hugo Travers (HugoDécrypte) ajunge la 22% dintre persoanele sub 35 de ani cu conținut distribuit în principal prin YouTube și TikTok.

În România, un extremist a fost aproape să ajungă președinte, urcat de algoritmi și influenceri.

Toată lumea vede un pericol în dezinformare, dar prea puțini sunt cei care investesc în informarea corectă.

Între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale de anul trecut, Context a fost publicația cu cele mai multe investigații legate de alegeri și dezinformare din toată presa românească. Cine e Context? O mică publicație de investigații, fondată de trei jurnaliști, care și-a asigurat peste 90% din finanțare din granturi internaționale, fie de la Comisia Europeană, fie de la USAID sau Fondurile Norvegiene.

La sfârșitul lui ianuarie 2025, suspendarea USAID însemna pierderea a 40% din venituri. Și o nouă goană după bani.

Mixul perfect de finanțare pentru presă ar fi public-granturi-publicitate plătită.

Acum 20 de ani, înainte de internet, 2% din venitul mediu net al unui român se ducea pe ziare și încă atâta pe reviste. Românii plăteau pentru informație echivalentul a 100-200 de lei pe lună (20-40 de euro), în banii de azi. Dispariția printului și răspândirea internetului aveau să aducă renunțarea la plată. Informația devenea gratuită și nimeni nu își punea problema de ce era așa. Banii veneau de la moguli, din audiențe ușoare sau de la politicieni. Cei din urmă au început să ocupe din ce în ce mai mult spațiul ocupat de veniturile din comercial. Aproape 50 de milioane de euro în 2024, doar de la partide. În plus, alți bani vin de la primării, consilii județene și companii de stat.

Dacă vrei bani din publicitatea comercială, trebuie să faci audiență. Ori publicul, cu o atenție tocită de social media, obosit de rele și pierderi, va face click mai degrabă pe

...decât pe o investigație despre evaziune fiscală, boți rusești sau suveici transnaționale.

Dragoș Stanca spune aproape continuu în ultimii ani că, dacă doar 1 (unu) la sută din cheltuielile de publicitate și comunicare ar fi alocate spre jurnalismul în interes public, ar putea apărea pe piață încă 3–4 proiecte cu impactul și dimensiunile Recorder. Sau câteva zeci precum Snoop, Context, PressOne, Public Record, Buletin de București.

Zilele acestea, oamenii strigă în stradă numele Recorder, după investigația lor despre sistemul de Justiție. E prima dată în ultimii 20 de ani când se întâmplă asta. Și, fără investiții, probabil și ultima.

Ce înseamnă investiție? Să sprijini nu rezultate, ci fapte. Nu clickuri, ci documentări lungi, costisitoare, riscante, dar care, atunci când ajung să fie publicate, pot schimba mentalități, legislație sau politici publice.

Ce înseamnă investiții pentru ceilalți? AUR a investit 1.000.000 de euro într-o zi la Realitatea TV. Jumătate din bani au mers într-o emisiune a Ancăi Alexandrescu. Cu banii pe 24 de ore trăiau trei redacții independente un an. Trăiau și scriau în interes public.

Digitalizarea a devenit mai degrabă un porte bonheur al declarațiilor politicienilor și mai puțin o realitate românească, indiferent de banii alocați în ultimii ani.

Aici a intervenit Edge Institute, ca actor privat, din societatea civilă, și a facut-o în mai multe feluri. În primul rând,prin misiunea sa de bază și în al doilea rând, printr-un efort de a-i sprijini pe cei care se uită cu lupa interesului public și a informării cetățeanului la existența sau inexistența unor politici publice și acțiuni instituționale în domeniul digitalizării și, mai ales, la impactul acestor acțiuni și inacțiuni.

Ce înseamnă concret asta? Prin proiectul DigitUP, finanțat de Edge Institute, și implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, subiecte care ar fi fost pierdute pentru public au ajuns mai aproape de el. De la digitalizarea fotbalului la cea a agriculturii, de la anchete ce schimbă legi la prima cartografiere națională a digitalizării din 320 de orașe românești, două tururi de finanțare au dus la aproape trei milioane de vizualizări în interes public. În două limbi, română și maghiară. Publicul maghiar e important nu doar la alegerile mari, ci și în cele mici. Merită atenție și informație din România, nu doar de la Budapesta.

Mai întâi, 10 burse pentru 10 articole despre transformare. Un secretat de stat dintr-un minister, în fața unei solicitări de informații de interes public, îi răspunde reporterului Cum v-ați gândit la așa ceva, unde ați găsit promisiunile României?

Într-un viitor în care toate sunt importante.

,,Fiecare jucător primește la antrenamente o evaluare care urmărește cinci criterii – social, mental, tehnic, tactic și fizic –, fiecare cu alte subcriterii. Pe baza acestor note, fac rapoarte la trei, șase sau 12 luni, care le arată cum progresează, regresează sau stagnează un jucător.” 

15 articole în total, în două limbi, pentru publicuri diverse, pe teme care nu fac clickuri. Dar pot genera schimbare. Sau învățare. 

Asta este economia pentru care ne pregătim. O zi de 32 de ore, în care informarea e la și altele. Ce înseamnă asta pentru felul în care ne informăm? Transformare. 

Înseamnă că mica redacție din Constanța, care se încăpâțânează să facă investigații despre nave iraniene și camere chinezești, înțelege că va supraviețui adaptându-se publicurilor și formatelor noi. Și că asta nu e mai puțin, ci mai mult.

Că Dela0.ro, o platformă de independentă de investigații, pune același efort, aceleași nopți albe în hărți interactive, nu în materiale long form. 325 de cereri către toate orașele, municipiile și sectoarele se transformă și în învățare pentru 33 de studenți, dar și într-o mapare a tuturor strategiilor de digitalizare într-o mapare a gradului de digitalizare la nivelul administrației locale. Una dintre variabile luată în considerare este dacă primăria are sau nu strategie de digitalizare. Spoiler alert: doar 22 de primării au.

Un sistem care ar fi trebuit să ajute pe toată lumea nu e încă complet funcțional, după 17 milioane de euro din bani europeni și contracte cu firme dubioase, arată Context. Parlamentarii USR vor să impună prin lege utilizarea ROeID în administrația publică, după ce Context.ro a arătat că sistemul nu funcționează corespunzător. Inițiator: „Articolul m-a ambiționat”

Un alt articol al publicației își așteaptă ambițioșii. Un chatbot introdus de Ministerul Educației are mai multe probleme decât soluții pentru elevi. Dar și câțiva câștigători.

Ziarul de Iași are, printre altele, o analiză care ar trebui să fie la Ministerul Educației, ca bază a schimbării. Arată ce s-a făcut din banii accesați prin PNRR, dar și ce lipsește pentru ca transformarea să fie reală, dincolo de echipamente. E o analiză valabilă pentru orice județ, care arată și cât de multă putere au oamenii.

Schimbarea nu e liniară. Și cel mai des, nu e un proces care se întâmplă din exemple motivaționale și ilustrații colorate. Dar uneori se întâmplă și așa. La Botoșani, un județ agricol sărac, mai degrabă exemplu negativ în orice zi în afară de 15 ianuarie, jurnaliștii ies din birou și văd schimbarea. Automatizarea și soluțiile digitale înlocuiesc brațele a sute de oameni, pierduți de migrația spre Occident. Acum, tinerii sunt trimiși de fermieri în străinătate doar ca să învețe cum să opereze mai bine noile sisteme. „Lucrăm cu formule, nu cu presupuneri. Calculăm coeficienți de absorbție, timpi de eliberare, proporții. Este o știință aplicată. Matematica este noul limbaj al fermierului. Agricultura nu mai e doar pământ și transpirație. E algoritm, e calcul, e analiză. E o diferență uriașă față de anii în care mergeam pe instinct.”

E o descoperire care iese din birou, din clickuri și arată altceva. Cristi Moroșanu, redactorul șef de la Monitorul de Botoșani, îmi spunea că după 25 de ani de jurnalism, mi-a dat ocazia, în cel mai puternic sens al cuvântului, să constat că există speranţă. Nu sunt vorbe mari, am avut ocazia să intru în contact cu antreprenori din noua generaţie, care arată că sunt foarte ancoraţi în realitate şi pregătiţi să ne asigure „pâinea cea de toate zilele” lucrând mult mai eficient. Practic, ei nu s-au adaptat de nevoie la era digitală, ci o consideră o revoluţie de care profită la maxim.

Proiectul se uită, pe mai multe voci, și la ceilați. La cei pentru care ideea de digitalizare nu există, la cei offline permanent, la cei care încearcă să construiască poduri de competențe sau la ce se poate face cu ce avem acum, nu cu ce ne dorim.

După una dintre întâlnirile organizate de Edge Institute cu specialiști, un jurnalist îmi spunea „Ei înțeleg digitalizarea altfel”. În mai puțin de un an, 40 de jurnaliști au luat contact cu un altfel la care nici nu aveau timp să se gândească. Și au dus, fiecare în felul lui, un pic din asta mai departe.

Repară toate acestea și cele ce urmează decalajele, pot răsturna efectele unor campanii de dezinformare sau ale unor actori străini, într-o democrație hibridă? Cu siguranță, nu. Dar fac ceva necesar, ceva de care avem nevoie, ca societate, și care nu ar fi fost posibil fără aceste granturi. E timp de învățare, de creștere, e un fel de a crește cel mai mic numitor comun. Într-o zi, jurnaliștii vor ajunge la mixuri perfecte de finanțare, cititorii își vor aminti că informația costă, iar digitalizarea va fi mai puțin a celorlalți și puțin mai mult a noastră.

Figura de mai jos indică fluctuații nuanțate în evoluția tiparelor de consum de știri pe care românii le adoptă în funcție de sursa utilizată. 

Un studiu recent al UNESCO dedicat libertății și independenței presei în plan global denotă o recesiune semnificativă. 

Într-un studiu dedicat primului semestru al anului anterior asupra libertății presei în statele membre ale UE se arată că atacurile digitale sau virtuale asupra jurnaliștilor sunt cea mai frecventă formă de interferență cu activitatea lor. În România, 3 din 10 astfel de atacuri prind contur pe cale digitală. 

În decursul ultimilor ani a scăzut masiv numărul de adolescenți care citesc în SUA. Aceste date pot fi extrapolate și în plan global. 

Bună, prieten al presei libere! 😎 Algoritmii ne bombardează cu extremisme și fake-uri, anul electoral 2025 a costat lumea 78 de miliarde în decizii proaste, iar la noi Recorder și Context schimbă legi cu investigații făcute pe granturi și nopți albe. Presa independentă e oxigenul democrației – dar fără bani, se asfixiază.

Hai să-i dăm aer curat cu trei pași blânzi, realiști și cu zvâc românesc:

Cu Fondul Adevărului, Publicitate pentru Bine și Abonament de la 5 Lei nu mai așteptăm să pice cerul – ridicăm noi un acoperiș solid peste jurnalismul independent.

Recorder, Context, Dela0, PressOne – toți respiră liniștiți și scot investigații care ne fac mândri de România.

Hai, România, să plătim pentru adevăr înainte să plătim prețul minciunilor! 💪📰

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.