Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică
Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute și ANIS arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare.
59% dintre români consideră digitalizarea benefică
52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții
Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți percep administrația publică cu mult în urma sectorului privat, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului.
În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Digitalizarea – între oportunități și temeri
Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.
Principalele bariere în calea digitalizării
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără lipsa competențelor digitale (43%), pregătirea insuficientă a angajaților din sectorul public (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație
Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.
Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică
Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. 31% dintre români declară că au un nivel ridicat de cunoștințe tehnologice, iar mai puțin de o treime (27%) cer ajutor când întâmpină dificultăți. În plus, preferința pentru cursurile față în față în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.
Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete și adeverințe medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Prioritățile Edge Institute
Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice:
creșterea nivelului de educație digitală
digitalizarea serviciilor publice
dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă
*studiul a fost realizat în a doua jumătate a lui 2024 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, 18+, format din 1500 de respondenți, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, folosind un pas statistic de selecție a respondenților.