În ultimii 12 ani, diaspora a devenit al doilea cel mai mare investitor direct în economia țării. 60 de miliarde de euro au transferat românii de peste hotare acasă, înspre familiile lor ori în proiecte de investiții majore, conform lui Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR). Statul, în schimb, încă îi ține pe drumuri: aceștia mai cheltuiesc anual circa 1,54 miliarde de euro și mii de ore cumulate atunci când au nevoie de servicii din partea diverselor instituții. Povara nu este nici ea distribuită egal; românii din anumite state întâmpină disproporționat aceste impedimente. Cauza este, însă, evidentă: inexistența unei infrastructuri digitale care să clădească podul peste prăpastia dintre stat și românul de peste hotare.

La un click distanță, statul ar trebui să suplinească îndepărtarea față de casă. În mult prea puține cazuri se ajunge, însă, la un click pe care românul din afara granițelor țării să îl apese pentru ca problema să-i fie soluționată. Pornim de la un contrast important: 80% dintre românii de peste hotare văd digitalizarea drept un proces pozitiv, o proporție notabil mai mare decât cea a românilor din țară. Un asemenea nivel de consens pe chestiuni de politică publică este o realitate și creează, desigur, teren fertil de acțiune. Atunci când trecem de la percepții la experiență reală, consensul se rupe.

58% dintre cetățenii diasporei au avut nevoie, în ultimul an, să rezolve o problemă administrativă în raport cu o instituție din România. Pentru 4 din 10 astfel de cetățeni, asta a însemnat o călătorie spre casă, cu tot ce implică aceasta: cheltuieli de transport, zile libere de la muncă, eventuale cheltuieli de cazare și alte costuri aferente, în locul posibilității de a completa, în timp util, un formular intuitiv din confortul propriei canapele. Pentru ceilalți cetățeni, soluționarea problemei a presupus multiple alte soluții, unele mai convenționale, altele creative: drumuri spre consulate, apelul la rude sau prieteni ori pur și simplu amânarea unui deznodământ.

Pornind de la cel mai recent studiu al Edge Institute, semnat de Melany Pașca și Barbu Mateescu, și de la un sondaj cu peste 2.000 de respondenți din diaspora, investigăm complexitatea problemei și propunem o serie de soluții.

Summitul pentru Guvernanță Digitală, proiect fanion al Edge Institute, revine la Palatul Cotroceni la data de 19 noiembrie 2026, pentru cea de-a II-a ediție, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. În curând dăm start înscrierilor. Până atunci, vă invităm să parcurgeți o retrospectivă a ediției de anul trecut, marcată de un dialog amplu despre identitate digitală, servicii publice centrate pe cetățean și consolidarea încrederii dintre stat și cetățeni. Iar dacă anul trecut a fost despre lecții și viziune, ediția aceasta ne propunem un exercițiu de reflecție strategică asupra busolei digitale a României în era noilor tehnologii.

Grafice și cifre

În două treimi din cazuri, românii din afara granițelor țării ajung să se deplaseze în România pentru a rezolva o problemă de natură administrativă, conform studiului nostru recent.

Graficul de mai jos ilustrează și sumele acestor călătorii administrative, suma medie atingând cota de 1000 de euro.

Rapoarte și studii

Într-un studiu recent, OCDE discută despre felul în care utilizarea inteligenței artificiale și dezvoltarea AI impactează viața financiară a persoanelor. De la nevoia de formare la scară largă a competențelor financiare în era noilor tehnologii până la politici sistemice de profil, materialul abordează o gamă largă de problematici.
O publicație dintr-o serie de working papers ale Joint Research Centre, structură a Comisiei Europene, adresează întrebarea care domină dezbaterea publică din jurul inteligenței artificiale: vor înlocui mașinăriile oamenii? Răspunsul este nuanțat, materialul propunând o multitudine de scenarii și croind recomandări de politică publică pentru ca AI să devină numai un instrument de facilitare și potențare a muncii umane, nu de substituire a sa.
  • Noile sisteme digitale ale statului făcute prin PNRR, de peste 180 milioane EUR. Ce funcționează de la 1 septembrie și cine le-a construit (Startup Cafe)
  • Ministerul Sănătății: Noi plăți către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR efectuate în ultima săptămână (Agerpres)
  • Cum schimbă digitalizarea evaluarea riscurilor fiscale și ce trebuie să știe antreprenorii români (consultanți) (Startup Cafe)
  • Două cazuri ANAF. Inspectorii devin mai rapizi prin digitalizare și recalculează exigent cifra de afaceri. “Practic, ANAF depășește limita veșnicului art. 11 Cod fiscal." (Profit.ro)
  • Fonduri europene: Se pregătesc granturile IMM de 25 milioane EUR pentru digitalizare, în București și Ilfov. „Tu ne spui nevoia. Noi construim apelul” – ADR (HotNews)
  • Bolojan dezvăluie problemele guvernării, în fața stagiarilor: Cei cu interese se opun schimbărilor în energie; Digitalizarea s-a lovit de „gândirea de parohie”; Bani pierduți din PNRR pentru investiții nefinalizate (Profit.ro)
  • PSD propune reducerea personalului din primării prin digitalizare și comasare voluntară; de asemenea, partidul propune o unitate centrală pentru proiecte majore (Mediafax)
  • Bruxelles extinde lista celor 28 de platforme supravegheate strict prin DSA, cu ChatGPT, Reddit și Roblox (Forbes Romania)
  • Șeful Băncii Angliei avertizează G20: AI-ul nu mai este doar o amenințare pentru locurile de muncă sau pentru securitatea cibernetică. Inteligența artificială ar putea amplifica riscul unei crize financiare globale (Ziarul Financiar)
  • „Ochii” din pădurile României: sateliți, inteligență artificială și 350 de camere pentru depistarea tăierilor ilegale (Mediafax)
  • Agenția Națională pentru Sport vrea o platformă digitală de 26,6 milioane de lei: „Portalul Sportului Românesc”. Cine sunt firmele controversate care o vor construi (Context)
  • Platforma „e-Sănătatea Mea”, funcțională, dar greu accesibilă. Pacienții și medicii întâmpină probleme încă de la lansare (Euronews România)
Oamenii Edge Institute
Melany Pașca, Director of Public Policy & Legal Affairs la Edge Institute, a participat dimineața aceasta la emisiunea „Deșteptarea” la Europa FM. În cadrul interviului, Melany a vorbit despre portofelul european de identitate digitală pe care România trebuie să îl dezvolte, despre funcționalitățile și utilitățile pe care acesta le va exercita. Vă invităm să ascultați intervenția telefonică a colegei noastre.
Oamenii_Edge_Institute_image


Diana Stafie, fondatoare Future Station și membră în boardul Edge Institute, a participat recent la emisiunea „Follow us!” la Kanal D. În dialog cu gazdele emisiunii, Teo Trandafir și Ilinca Vandici, Diana Stafie a vorbit despre analiza prospectivă și despre cum ne putem forma scenarii pentru viitor, scenarii care să atingă atât provocări și oportunități ce vizează instrumentele digitale, AI și noile tehnologii, cât și alte posibile perspective. Vă invităm să urmăriți materialul.
Oamenii_Edge_Institute_image

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail la contact@edgeinstitute.ro.