Certificatul de naștere direct pe telefon?

Newsletterul de săptămâna aceasta se concentrează pe certificatul de naștere - primul act oficial din viața noastră și punctul zero al identității legale. Într-o epocă în care biletele de avion și cardurile bancare încap într-o aplicație pe telefon, cât de departe suntem de momentul în care vom avea și certificatul de naștere, mereu la îndemână, în format digital?

Melany Pașca, Director of Public Policy, Edge Institute

Primul act oficial prin care statul recunoaște juridic existența unei persoane este actul de naștere. Este primul pas în arhitectura vieții civile și nucleul în jurul căruia gravitează întreaga infrastructură a serviciilor publice. Certificatul de naștere, foaia subțire care ne însoțește încă din primele zile de viață, este tipul de act pe care îl punem într-un sertar special și-l păstrăm cu o grijă ritualică. Nu se lasă la voia întâmplării, ci se ascunde în folii și dosare de plastic – nu de alta, dar avem nevoie de el pe tot parcursul vieții, inclusiv la dosarul cu șină pentru înregistrarea decesului.

Potrivit unui studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute și ANIS în 2024, pentru 62% dintre români este foarte important ca demersurile ce privesc actele de stare civilă să poată fi efectuate online. În același timp, gradul de satisfacție cu privire la digitalizarea acestor demersuri este de doar 28%. Obținerea online a actelor personale și a documentelor de la starea civilă se află pe locul 3, respectiv 5 în rândul priorităților identificate de români pentru stat.

Înainte să elaborăm subiectul, suntem curioși:

În era noastră, rolul funcțional al certificatului de naștere trebuie regândit. Pe lângă faptul că ar trebui să putem să-l prezentăm în format electronic, nu mai are sens ca acest document să fie solicitat repetitiv în procese administrative, în condițiile în care cartea de identitate (mai ales cea electronică) include deja informațiile esențiale pe care le conține certificatul de naștere. Și nu vorbim doar despre adulți, deoarece inclusiv copiii sub 14 ani pot obține cărți electronice de identitate.

În cele ce urmează, trecem foarte scurt prin istoria actelor de stare civilă, înainte de a vorbi despre ce conține certificatul de naștere, când ne este solicitat și despre cum l-am putea avea mereu la îndemână, pe telefon.

Primele forme de evidență a populației au apărut încă din Antichitate, cu recensămintele romane, și s-au dezvoltat în Evul Mediu pentru scopuri fiscale și militare. Instituționalizarea actelor de stare civilă începe în 1829, prin înființarea registrelor speciale pentru nașteri și decese, iar un moment decisiv îl reprezintă adoptarea Legii comunale și a Codului Civil din 1864, marcând tranziția de la registrele parohiale la cele comunale.

În Transilvania, evidența se făcea prin matricole confesionale până în 1895, când apare legea care introduce registre civile gestionate de funcționari publici. După Unirea din 1918, s-a trecut treptat la unificarea legislației și a practicilor, iar sub regimul comunist, actele de stare civilă au fost reglementate prin decrete care au întărit controlul statului asupra evidenței populației, culminând cu înființarea sistemului centralizat de fișe personale și buletine de identitate începând cu 1949.

Pentru stat, starea civilă este un element central pentru definirea politicilor publice, oferind informațiile care permit calibrarea alocării resurselor.

Certificatul de naștere este un portret juridic în miniatură. Prin actul de naștere se stabilește numele și prenumele complet al copilului, cu reguli clare (maximum 3 prenume, fără cuvinte indecente), data și locul nașterii, sexul și identitatea părinților (nume, prenume). Un element esențial care se stabilește tot la acel moment este CNP-ul copilului. Pe lângă faptul că proiectează o identitate fixă, de la momentul nașterii, certificatul de naștere este îmbogățit de mențiuni suplimentare cu privire la diferite evenimente care pot avea loc pe parcursul vieții, precum adopții, recunoașteri de paternitate sau schimbări de nume.

Pe baza acestuia, fiecare cetățean primește un act de identitate. Dincolo de aspectele juridice de care suntem atașați (distincția act de stare civilă/act de identitate), apare întrebarea: de ce ni se mai solicită atât cartea de identitate cât și certificatul de naștere pentru anumite demersuri? Dacă analizăm evenimentele de viață, în peste 50% dintre acestea, avem nevoie de ambele documente.

Până acum, actul de identitate se putea obține doar de la 14 ani, vârsta de la care este și obligatoriu. Pentru copiii sub 14 ani, certificatul de naștere era singurul act doveditor de identitate - în special în relația cu statul român - pașaportul fiind folosit pentru călătorii în străinătate. Schimbările recente de legislație vin cu modificări importante: toți copiii vor putea obține cărți electronice de identitate, indiferent de vârstă, deci nu se mai justifică nici pentru ei identificarea doar cu certificatul de naștere.

Unul dintre argumente ar fi că e necesar pentru a confirma identitatea părinților copilului. Ei bine, în formatul electronic al cărții electronice de identitate se înscriu inclusiv prenumele părinților și locul nașterii titularului.

Fără a contesta valoarea actului în sine, un lucru e cert: nu ar mai trebui ca statul (și, culmea, instituția care ni l-a și eliberat) să ni-l solicite atunci când sunt suficiente datele de pe cartea de identitate, în special cea electronică, care conține informații suplimentare. Mai mult, nu ar trebui să ni-l mai solicite deloc în format fizic.

În 2018 a început un proiect amplu de digitizare a actelor de stare civilă (adică trecerea în registre informatice a tuturor documentelor de stare civilă emise în ultimii 100 de ani - naștere, căsătorie, divorț, deces). În total, s-au digitizat 76 de milioane de acte de stare civilă. Prin acest proiect s-au implementat și registrele electronice de stare civilă, un pas major după registrele fizice, scrise de mână.

În anul 2024 au fost oficiate primele căsătorii demne de secolul în care trăim: datele au fost introduse direct în sistem, iar soții au semnat electronic și au primit certificatul de căsătorie electronic în aceeași zi. La fel și cu certificatele de naștere.

E 2025 și actele de stare civilă se emit by default în format digital și doar la cerere în format fizic. Îmbucurător să știm că ne aliniem în sfârșit la realitățile vremurilor noastre. Sigur, va mai dura până când numărul certificatelor de naștere digitale va depăși numărul celor emise pe hârtie, dar faptul că avem această opțiune este deja un pas important. De la implementarea proiectelor pilot și până în martie 2025, din 232.268 de certificate de naștere eliberate, 10.226 au fost emise în format digital.

Dar cea mai bună parte e pe cale să apară: până în 2026, toate țările europene vor trebui să ofere cetățenilor acces la un portofel digital. Ce înseamnă asta? Că vom avea pe telefon o aplicație în care vom avea documente, inclusiv certificatul de naștere, pe care le vom putea prezenta pentru diferite demersuri, așa cum se întâmplă acum cu biletele de avion. Simplu, fără a ne plimba cu prețiosul dosar cu acte.

Certificatul de naștere a fost, pentru mult timp, atotputernic în ochii administrației. Astăzi, însă, când identitatea noastră încape în buzunarul digital, e timpul să lăsăm în urmă birocrația redundantă și procedurile în care trebuie să ducem atât cartea de identitate cât și certificatul de naștere. Nu ne pierdem rădăcinile renunțând la foițe fragile și copii xerox, ci le onorăm făcând loc unei administrații mai inteligente, centrată pe cetățean. Certificatul de naștere nu dispare din viețile noastre, dar, în sfârșit, îl putem lăsa acasă. Iar dosărelul? Cu puțină implicare, poate ieși și el la pensie.

Încheiem spunând că în Estonia, copiii primesc la naștere o adresă de mail pe care o vor folosi pe tot parcursul vieții în interacțiunea cu statul.

La noi pe când?

Grok: Bună! Haha, certificatul de naștere e ca un tablou de colecție, dar încă e MVP-ul birocrației românești! E actul „rădăcină” care zice oficial cine ești, când și unde ai apărut pe lume – buletinul și pașaportul sunt doar „ramuri” care se bazează pe el. De ce îl cer peste tot? Pentru că facultățile, angajatorii sau primăriile vor dovada originală a nașterii tale, nu doar un ID digital.

Serios, e absurd să vii cu diploma de liceu și buletinul, dar să ți se ceară „dovada” că te-ai născut – ce, credeau că te-ai teleportat direct adult sau că ești un avatar 3D? În 2025, cartea electronică de identitate e mișto, dar nu e încă un „super-act” care să le includă pe toate. Sistemele noastre digitale sunt ca un puzzle neterminat – interoperabilitatea e doar un vis frumos! Până când digitalizăm tot și bazele de date „se pupă” între ele, certificatul rămâne „regele actelor”. Păstrează-l bine, că birocrația nu iartă! Dar sunt cu tine: hai să-l punem în ramă în bucătărie și să trecem la un ID digital care să le facă pe toate!

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.