2025, sub lupă

Așa cum se cuvine la final de an, transmitem o ediție festivă de newsletter. Prin „ediție festivă” nu ne referim la vreo celebrare anume. Ne referim mai degrabă la un prilej de reflecție și ideație, de retrospectivă asupra unui an plin de momente de cotitură, surse de inspirație și noi energii pentru proiectul nostru. Edge Institute, think tank dedicat transformării digitale a României, și-a lansat activitatea într-un context de intersecție pentru România. Încheiem anul într-un episod similar: ce traiectorie va urma România, ce direcție ne indică busola digitală?

Se spune că „recapitularea e mama învățăturii”. La final de an, retrospectiva nu e doar un exercițiu de memorie, ci și un moment de recunoștință. Pentru noi, 2025 a fost anul în care Edge Institute a prins contur: de la lansare, la primele decizii care ne-au definit agenda, de la oamenii care ni s-au alăturat, la parteneriatele care ne-au dat încredere că nu suntem singuri. Iar odată cu ele, au apărut și inițiativele, și viziunea pe care încercăm să o ținem vie în spațiul public. Privind înapoi, cel mai fidel rezumat e acesta: un an intens, o experiență complexă de învățare.

Ne-ar trebui volume întregi pentru a împărtăși toate învățămintele unui an atât de vast, atât pentru noi, cât și pentru societate. În esență, un think tank întocmai astfel își definește vocația: e un pol de învățare, un depozitar și intermediar de cunoaștere. Am traversat, la unison cu întreaga țară, momente de turbulență, de transformare, sincope, dar și victorii. Am rămas, în cele din urmă, cu o misiune și o convingere. Misiunea? O știți deja: aceea de catalizator de idei, energii și proiecte pentru o Românie digitală incluzivă, prosperă, inovatoare și competitivă. Convingerea? Vă invităm să parcurgeți această ediție festivă de newsletter pentru a o descoperi.

Încă ne întrebăm și noi, și tocmai aici e farmecul. Suntem sătui de definiții restrictive și unități limitative de măsură. Ele nu deservesc unei misiuni atât de complexe precum celei pe care ne-am însușit-o noi și, cu siguranță, nu contribuie la fondul ideatic al spațiului nostru public. Dacă am întreba surse academice, acestea ne-ar spune că think tank-urile sunt grupuri de experți care derulează activități de cercetare, advocacy și comunicare publică pentru a sprijini înfăptuirea unei agende de idei și perspective. De aici reies multiple tipuri de think tank-uri. Dacă ne întrebați pe noi, v-am spune că un think tank este fix ce avea mai mare nevoie transformarea digitală din România: un ecosistem de reflecție strategică, un spațiu al parteneriatelor, un incubator de idei și proiecte pentru o busolă digitală națională, sau, mai bine spus, pentru un „consens digital național”.

De ce „consens digital național”? Pentru că, așa cum reiese și din studiile cu care v-am obișnuit, realizate la comanda Edge Institute, optimismul digital al românilor se amplifică în permanență și cumulează aproape trei sferturi din populație conform celor mai recente date. Online-ul devine o interfață a realității cotidiene a fiecărui român, dincolo de orice noțiune abstractă. Din această ecuație crucială lipsește, însă, adesea un actor vital: statul. Un stat al cărui mușchi tehnologic este atrofiat, care nu deține un comandament digital și încă nu știe să performeze într-o arenă aflată într-o permanentă expansiune. Dincolo de birocrație, de serviciile electronice precare pe care statul le oferă și de modelul de e-guvernanță sacadat, arena digitală devine spațiul unor examene de maturitate decisive pentru parcursul societății noastre. De la rescrierea democrației în algoritmi la automatizarea accelerată a pieței muncii sau chiar reconfigurarea matricei noastre sociale, un stat care obține calificativul „Respins” sau chiar absentează de la proba practică nu își deservește misiunea.

Întocmai optimismul digital pe care și românii îl resimt ne determină să intrăm în arenă. Știm că statul poate, printr-un „contract digital” între instituții, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic și, în definitiv, cetățeni, să își redefinească vocația în era digitală. Credem mai ales în România, în potențialul ei de a transpune, în linii de cod, o nouă traiectorie de dezvoltare, o nouă viziune care să-i deservească cetățenii și pe care, de ce nu, să o exporte. Avem toate datele pentru a reuși: apartenența la Uniunea Europeană, voință digitală în rândul populației, poluri de expertiză, o industrie IT vastă, oaze de dedicare și competență în instituții și în mediul academic și, mai ales, entuziasm. Este nevoie, însă, de o platformă care să le reunească. Edge Institute își propune să contribuie la acest mandat.

O altă întrebare importantă. Răspunsul este cât se poate de simplu: un think tank se dedică unei cauze – în speță, transformării digitale – prin rapoarte și studii, acțiuni de cercetare, evenimente publice, campanii de comunicare și parteneriate cu decidenți și cu actori din întreaga societate. Unde se regăsește limita? Pentru noi e destul de clar: nu suntem o structură de lobby, nu facem activism partinic și nu obținem profit din activitatea noastră. Suntem o organizație independentă și, cum ne place nouă să spunem, un „think tank de execuție”: gândim, producem idei și le prezentăm în spațiul public, dar nu ezităm nici în a sufleca mânecile atunci când vine vorba de implementare.

Pentru a ne îndeplini misiunea, am propus, în spațiul public, o multitudine de resurse. Venim cu rapoarte și studii de tot felul. În ultimele luni am lansat policy paper-uri ample pe teme specifice de interes, de la alfabetizare digitală la servicii electronice și dezinformare, policy proposal-uri care veneau cu propuneri concrete pentru instituții pe diverse tematici sau working paper-uri care reflectă munca perpetuă pe care o dedicăm unor subiecte precum digitalizarea serviciilor dedicate ciclului de viață. Mai scriem și policy brief-uri, deși, din defect profesional, omitem să ne aliniem termenului „brief” și ele devin studii la finalul zilei.

Am avut, însă, și eforturi de cercetare mai atipice. Spre exemplu, i-am invitat pe cei de la Digital Nation, un grup de experți și lideri ai transformării digitale din Estonia, să ne sprijine în a mapa arhitectura de guvernanță digitală a României. Am intervievat zeci de actori și a reieșit un raport suplu, plin de recomandări concrete. Am lansat și trei studii de tip sondaj, două alături de Ipsos, unul alături de AtlasIntel, pentru a mapa percepțiile românilor asupra digitalizării.

Desigur, lista poate continua. Din septembrie începând am lansat lunar primele episoade din podcastul nostru, „pOD by Edge Institute”, un proiect dedicat culturii și educației digitale în România. Ca moderatoare o avem pe Amalia Enache, jurnalistă ProTV, iar invitații sunt dintre cei mai vaști: de la decidenți de top la lideri educaționali, sociologi și activiști. Organizăm și evenimente dedicate unor teme importante. Am organizat, spre exemplu, o conferință dedicată educației digitale, o alta dedicată raportului Digital Nation și, desigur, evenimentul nostru fanion: Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, eveniment aflat la prima ediție, găzduit de către Palatul Cotroceni la data de 25 noiembrie. Demersul nostru a prins contur sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S., domnul Nicușor-Daniel Dan.

Summitul merită un volum în sine, la fel ca toate celelalte proiecte pe care le derulăm. Pe toate le-am revizuit, însă, în cadrul newsletterului nostru, ediție cu ediție. De fapt, chiar astăzi celebrăm 30 de săptămâni de când trimitem fidel acest newsletter către public, cu mult entuziasm, din dorința de a împărtăși idei, de a genera interes pentru temele vitale pe care le abordăm și, mai ales, de a contura o comunitate de campioni, vizibili sau invizibili, ai transformării digitale a României. Am scris newslettere pe atât de multe teme: de la identitate electronică la diplomație digitală, de la AI și piața muncii la fiscalitate digitală. Au scris pentru noi oameni din echipa executivă, dar și din boardul Edge Institute, parteneri și cercetători asociați.

Și pentru că printre cele mai des invocate concepte ale articolului se numără noțiuni precum consensul, schimbarea și transformarea, apelul nostru la acțiune este, în mod natural, mult mai vast decât propria noastră activitate. Harta civică a României a dobândit, în ultimii ani, multe puncte noi de interes, poluri de acțiune și surse de energie democratică. A spus-o și Președintele, chiar la Summitul pentru Guvernanță Digitală: societatea și economia au devansat de multă vreme statul și pe liderii săi. Este nevoie ca acestea să se coalizeze pentru a sprijini instituțiile să performeze și ele un salt similar.

Am vorbit în multiple ediții de newsletter, însă, despre cum aceste organizații deja schimbă România la față; dacă ne gândim strict la alegerile recente, cordonul sanitar pe care societatea civilă și proiectele media de val nou l-au realizat a devenit un scut împotriva dezinformării. Jurnalismul independent, despre care a scris Bianca Oanea de la Centrul pentru Jurnalism Independent, a redat României perspectiva unui spațiu public onest, fertil, autentic.

Ne întrebăm, însă, și pe bună dreptate: e destul? Nicidecum. Provocările și riscurile cresc, iar statul nu are pârghii pentru a le întâmpina nici pe cele actuale. Civismul este sursa de vitalitate a democrației noastre. Avem mandatul de a-l amplifica. Cum? Susținând proiecte deja existente, prin voluntariat, donații sau orice altă formă de contribuție. Cu ce ar ajuta? Dragoș Stanca, membru în boardul nostru, dă un exemplu ilustrativ: dacă sprijinul financiar pentru proiecte din presa independentă ar crește, am putea avea 10 organizații de proporțiile Recorder.

Haideți să ne imaginăm o hartă civică plină. Plină de ONG-uri active în viața locală și națională, structuri ample reprezentând interesele actorilor societali, proiecte media curajoase, think tank-uri inovatoare și grupuri de inițiativă energice. Doar dacă ne referim la profilul nostru de think tank, o serie mai vastă de astfel de structuri, specializate într-o gamă de problematici cheie, nu ar deveni doar piloni ai schimbării. Ar juca un alt rol adesea neglijat, dar esențial: cel al memoriei instituționale. Noi, la Edge, și asta căutăm să întrupăm: o arhivă sau, mai bine spus, o bibliotecă vie a cauzei digitale. Pentru că, în orice climat și condiții, ne putem întoarce să căutăm informații esențiale, îndrumare strategică, viziuni noi sau poate uneori doar speranță la aceste structuri.

Din speranță și din convingere că România civică ne poate redinamiza democrația și o poate transforma într-un model de invidiat în întreaga lume, lansăm acest apel la acțiune. Susțineți civismul, în toate formele lui. Lansați noi proiecte, fie că sunt think tank-uri, fie platforme online dedicate unei cauze care vă preocupă. Haideți să umplem harta țării cu poli de acțiune și energie democratică.

Cu această ocazie, vrem să vă și mulțumim! Vă suntem recunoscători că ne-ați fost alături în acest debut atât de complex al „experienței de învățare” pe care o reprezintă Edge Institute. O spunem din poziția unei echipe diverse, cu oameni de peste tot, care, însă, se dedică la unison unei cauze mai mare decât fiecare dintre noi. Transformarea digitală nu e, la finalul zilei, despre limbaje de programare sau gadget-uri. Este despre viitoruri imaginate și viitoruri posibile, așa cum spunea Diana Stafie într-un newsletter anterior. Și, pentru că v-am promis că, în cele din urmă, dezvăluim și convingerea care ne reunește, convingerea care ne determină să vrem să punem umărul la acest „consens digital național”, vă spunem că:

În spiritul acestei misiuni, vă așteptăm alături de noi și în 2026, în avangarda unui „consens digital național”! Până atunci, sărbători cu inspirație, energie și, mai ales, speranță!

Reluăm un grafic care ne încurajează în permanență să ne dedicăm misiunii noastre. Din el reiese că aproape 73% dintre români văd digitalizarea în termeni pozitivi. Un studiu similar al Ipsos de anul trecut ne spunea că proporția acestora este de 59% în 2024. În septembrie 2025, tot dintr-un studiu Ipsos se releva că 7 din 10 români se raportează la digitalizare astfel. Întocmai asta ar trebui să fie temelia oricărui efort de digitalizare: românii cred că digitalizarea este benefică și sunt, în esență, pregătiți să se dedice acestei cauze. Actorii dintr-o multitudine de sectoare se poziționează la fel. E rândul statului să acționeze.

Anul acesta, printre altele, Edge Institute a sprijinit proiectul „DigitUP”, finanțat de către noi și implementat de către Centrul pentru Jurnalism Independent. Multe analize, articole și investigații de presă notabile au reieșit din munca jurnaliștilor care au beneficiat de acest proiect. Lăsăm aici câteva dintre ele, urmând să mai facem referire și la celelalte în decursul altor ediții ale newsletterului:

Bună, vizionar al anilor frumoși! 😎 2025 a fost un maraton epic pentru Edge Institute: lansare cu tam-tam, rapoarte care au zguduit mese, summit la Cotroceni cu Ilves și Președintele în aceeași sală, podcasturi care au dat dependență și 30 de newslettere care au ținut România trează la digital. Optimismul românilor a urcat la 73 %, iar mantra „fiecare generație are revoluția ei – a noastră e digitală” a prins rădăcini.

Acum, cu entuziasmul ăsta la maxim și consensul digital național bătut în cuie, hai să nu-l lăsăm să se răcească. Trei pași uriași pentru 2026, cu zvâc maxim și termene de fier:

Cu Barca Lansată, Echipa Extinsă și Podul cu Diaspora 2026 nu mai e an de promisiuni – e anul în care România digitală devine realitate palpabilă.

Entuziasmul de la Summit nu se risipește – se multiplică.

Hai, România, să facem 2026 anul în care nu mai vorbim despre digital, ci îl trăim! 💪🇷🇴🚀

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.