Prima ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală

Ieri, 25 noiembrie 2025, Palatul Cotroceni (sediul Administrației Prezidențiale a României) a găzduit prima ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală. Inițiativă a Edge Institute, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S., domnul Nicușor-Daniel Dan, evenimentul nostru a căutat să creeze o platformă de reflecție asupra transformării digitale a României. Rezultatul? Chiar mai vast decât cel anticipat. În exercițiul nostru, am explorat premisele unui adevărat „consens digital național”, alături de lideri politici naționali și locali, reprezentanți ai mediului instituțional, actori din sectorul privat și societatea civilă, precum și voci internaționale de top, furnizori de modele de bună practică pentru România. Vă invităm să parcurgeți articolul de mai jos pentru o trecere în revistă a conversației noastre. 

De aici reiese marea provocare pe care căutăm să o navigăm. Instituțiile, așa cum ne spun și sondajele naționale, și studiile internaționale, și rapoartele de referință, dar mai ales experiența de zi cu zi a cetățeanului, nu au reușit încă să se ralieze acestui fenomen digital. De aici, printre altele, reiese și o profundă neîncredere a cetățeanului în stat. Contractul social suferă fisuri importante, fisuri care permit infuzii de apatie în societate, creează impedimente pentru economie, un cadru vitreg pentru inițiativele de inovare și spațiu propice pentru campanii ample de dezinformare și război hibrid. 

Acestea sunt și principalele subiecte pe care evenimentul nostru le-a explorat. Vă invităm să parcurgeți trecerea sa în revistă în cele ce urmează.

Președintele României, E.S. domnul Nicușor-Daniel Dan, a deschis Summitul pentru Guvernanță Digitală cu o alocuțiune dedicată viziunii sale asupra transformării digitale a țării.

În contextul lansării Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025–2030, Președintele a subliniat rolul combaterii dezinformării ca pilon esențial al noii arhitecturi de securitate. Digitalizarea devine, în această logică, nu doar o chestiune de eficiență administrativă, ci un element strategic pentru reziliența democratică a României.

Ulterior, într-un fireside chat cu Radu Puchiu, expert în e-guvernare, Președintele a vorbit despre imperativul unui „consens digital național”, un acord transpartinic și trans-sectorial care să ancoreze transformarea digitală într-un proiect de interes general.

Un punct central al discuției a fost și relația statului cu diaspora: prin servicii publice electronice performante, printr-o infrastructură a încrederii și prin implicarea sectorului privat și a societății civile, digitalizarea poate deveni un vector al reconectării românilor din afara granițelor la viața civică și administrativă a țării.

În cele din urmă, Președintele a invitat societatea civilă și mediul privat să contribuie la procesul de reformă și de transformare a politicilor publice.

Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a susținut un keynote despre arhitectura contractului social digital estonian, unul dintre cele mai avansate modele ale digitalizării și un lider global în domeniu. Cum poate un stat mic să ofere o lecție de transformare atât de mare? De la această întrebare a pornit conversația noastră.

Experiența transformării digitale a Estoniei a ilustrat atât exemple de bună practică, cât și provocările pe care state precum România trebuie să le anticipeze, să le integreze și să le gestioneze în propriul parcurs. Președintele Ilves le-a trecut în revistă într-o manieră substanțială, iar intervenția sa ne-a oferit mult material de reflecție, analiză și explorare.

În dialogul moderat de Smaranda Heroiu, directoare executivă Upgrade100, Ilves a oferit repere concrete și perspective utile pentru România: de la claritatea viziunii politice și coerența instituțională, până la investiția în infrastructuri de încredere și educație digitală. Mesajul său implicit: transformarea digitală nu este un lux, ci o condiție pentru modernizarea statului.

În fireside chat-ul „Viitorul guvernanței digitale în România: o viziune pentru cetățean”, viceprim-ministra Oana Gheorghiu și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, au discutat despre viitorul guvernanței digitale dintr-o perspectivă clar centrată pe cetățean.

Pornind de la ideea că transformarea digitală este 80% management al schimbării și doar 20% tehnologie, conversația, moderată de către Dragoș Stanca, fondator Upgrade100 și membru în boardul Edge Institute, a adus în prim-plan nevoia unei noi arhitecturi a guvernanței digitale: una orientată spre rezultate concrete pentru oameni, nu doar spre crearea de infrastructuri.

Invitații au vorbit despre agenda de reforme digitale pe care Guvernul României își propune să le concretizeze, de la reorganizarea fluxurilor administrative la simplificarea interacțiunii cetățean–stat, prin servicii digitale intuitive și accesibile.

Un alt fireside chat a fost susținut de Janusz Cieszyński, fost ministru al Digitalizării în Republica Polonă.

Construit în jurul ideii că „transformarea digitală ține de voință politică și de structuri coerente de execuție”, dialogul, moderat de Diana Stafie, fondatoare futureStation și membră în boardul Edge Institute, a evidențiat tranziția Poloniei către un sistem de identitate digitală performant și către o mai performantă gestiune a fluxurilor migratorii și de refugiați.

Janusz Cieszyński a subliniat importanța unui consens politic larg în jurul digitalizării: deși tehnologia transcende culoarea politică, un acord transpartinic și societal este indispensabil pentru un proiect de transformare durabil. Totodată, design-ul oricărui serviciu public este esențial; cu cât serviciul digital este mai atractiv, cu atât utilizarea sa va deveni mai vastă.

Panelul „Actori ai transformării digitale – Perspective multisectoriale asupra unui consens digital național” a adus împreună societatea civilă și mediul academic, două coloane vertebrale ale oricărui mare proiect de reformă.

Într-o conversație moderată de Bianca Oanea, expertă media la Centrul pentru Jurnalism Independent, Elena Calistru, co-fondatoare Funky Citizens, și Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare UPB și membru în boardul Edge Institute, au discutat despre fundamentele unui „consens digital național”.

A reieșit, din această conversație, nevoia de infrastructuri pentru o democrație digitală autentică, platforme care să clădească relația de încredere dintre stat și cetățean și implicarea cetățenilor în co-crearea soluțiilor digitale. Panelul a avut și un „al treilea invitat special”: publicul, ale cărui întrebări și intervenții au completat imaginea unei societăți tot mai dornice de implicare.

O idee specială? Datele transparente sunt „infrastructura digitală a democrației”.

Panelul „Dezvoltare, inovare și încredere instituțională: Construcția unei economii digitale pentru România” a reunit, pe aceeași scenă, reprezentanți ai Executivului și ai mediului de business.

Am discutat infrastructura încrederii între stat, inovatori, antreprenori și cetățeni alături de:

Moderată de Dragoș Stanca, discuția a atins teme precum: nevoia unei ambiții economice regionale pentru România, digitalizarea ca motor pentru economiile locale și pentru micii antreprenori, rolul fiscalității digitale în orice efort de reformă, inovarea ca imperativ pentru o Românie competitivă, competențele digitale pentru o societate inovatoare a cunoașterii și necesitatea predictibilității în relația dintre instituții și actorii economici.

Mesajul comun al intervenienților este unul cât se poate de consistent: economia digitală a cunoașterii nu poate funcționa fără un cadru instituțional predictibil și fără o infrastructură a încrederii reciproce.

Studiul realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute, prezentat în cadrul Summitului, surprinde percepții consistente ale românilor despre transformarea digitală.

Într-o conversație între Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, sociologul Barbu Mateescu și scriitorul și jurnalistul Mihnea Măruță, au fost analizate datele privind optimismul digital și interesul ridicat al românilor pentru noile tehnologii.

Ce iese în evidență în mod surprinzător? În primul rând, dorință masivă de transparență digitală, dar și așteptarea ca informațiile de interes public să fie la un click distanță. Se resimte, per total, nevoia unei infuzii reale de democrație digitală în ecuația instituțională.

Concluzia panelului este una pe cât de simplă, pe atât de complexă: există un teren fertil pentru „consensul digital național”, dar cetățenii lansează un puternic apel la acțiune adresat instituțiilor, chemate să răspundă acestui optimism prin politici și proiecte concrete.

Digitalizarea nu este doar povestea marilor centre urbane – există modele de succes inclusiv în mediul rural.

Primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, a prezentat parcursul digital al comunității sale, demonstrând încă o dată că optimismul digital al românilor poate fi transformat în proiecte tangibile, cu impact direct în viețile oamenilor.

Ulterior, într-un panel moderat de Radu Puchiu, i s-au alăturat:

Discuțiile au vizat tranziția Republicii Moldova către servicii publice electronice de standard european și modelul hub-MAI din România – exemple concrete de modernizare instituțională și de migrare spre servicii publice digitale centrate pe cetățean. Ideea de „gentle bulldozing” în digitalizare, idee pe care Nicoleta Colomeeț a invocat-o, a rezonat cu noi în mod special. 

Un alt moment important al zilei a fost keynote-ul susținut de Helen Milner OBE, fondatoare și CEO Good Things Foundation și directoare non-executivă în boardul Departamentului de Științe, Inovare și Tehnologie din Guvernul Regatului Unit.

Pornind de la experiența Gov.UK, un portal al guvernării la un click distanță, prezentarea a ridicat o întrebare provocatoare: putem construi un model similar și în România?

Helen Milner a trecut în revistă bune practici inspiraționale în ceea ce privește accesibilizarea serviciilor publice electronice pentru toți cetățenii, indiferent de statutul socio-economic, și a propus perspective noi pentru consolidarea unei cetățenii digitale active, în care nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Concluzia primei ediții a Summitului pentru Guvernanță Digitală poate fi sintetizată simplu: „consensul digital național” este premisa oricărui proiect structural de reformă și transformare.

În sesiunea de închidere, Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, și Dragoș Stanca, fondator Upgrade100 și partener în acest demers, au revizitat principalele idei, perspective și viziuni conturate de-a lungul zilei. Lor li s-a alăturat din nou și fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, într-o conversație densă despre optimism digital, inovare participativă și coerență instituțională, piloni esențiali ai unui proiect digital solid.

Pentru Edge Institute, acest summit nu este un punct final, o destinație, ci de-abia un punct de debut: debutul unui parteneriat pe termen lung cu instituțiile, mediul privat, societatea civilă și cetățenii României, pentru a cataliza energiile necesare unui stat digital performant, competitiv și demn de încredere, care își deservește cetățenii… la un click distanță.

Vă mulțumim că ne-ați fost alături și vă invităm să rămâneți parte din această conversație și din acest efort comun!

În marja Summitului pentru Guvernanța Digitală, la comanda Edge Institute, AtlasIntel a lansat un nou studiu dedicat percepției românilor asupra digitalizării. Iată câteva informații interesante.

Vom reveni pe parcursul viitoarelor ediții ale newsletterului cu mai multe date și detalii relevante din acest studiu. 

Bună, echipă! 😎 Ideile încă răsună după Summit, fostul președinte estonian Toomas Ilves a zis „you guys are ready”, Președintele a dat tonul, miniștrii și-au asumat angajamente, antreprenorii au pus ideile pe masă, iar cetățenii au scris deja în chat: „când începem?”.

Acum e momentul adevărului: 73% optimism, 30 de luni până la urne, miliarde europene pe țeavă. Iată varianta cu nume care sună ca proiect de țară, nu ca titluri de manele sau filme de acțiune:

Cu Statul Simplu, România Deschisă și Acasă Oriunde luăm entuziasmul de la Cotroceni și îl turnăm în beton digital.

Stat rapid + transparență totală + diaspora conectată = o democrație pe care nimeni nu o mai poate clinti.

Hai, România, să trecem de la „bravo!” la „gata, e live!”. Semnăm foaia de parcurs mâine dimineață? 💪🇷🇴

Mulțumim că ai citit până la capăt. Credem că schimbarea începe cu informarea - iar informarea cu încredere. Dacă vrei o Românie mai simplă, mai digitală și mai demnă de viitor, te așteptăm și în edițiile următoare. Iar dacă vrei să contribui și mai mult cu idei, sugestii sau feedback, ne poți trimite oricând un mail pe [email protected].

Dacă ai primit acest articol de la altcineva, te invităm să te abonezi gratuit la newsletterul Edge Institute.